Poemul vocal simfonic „Luceafărul”, de Nicolae Bretan, în premieră, la Sinagoga din Bistriţa

Un eveniment-spectacol de excepţie s-a desfăşurat duminică, 22 iunie, la Centrul Multicultural Sinagoga din Bistriţa cu prilejul comemorării a 125 ani de la moartea celui mai mare poet al românilor – Mihai Eminescu, poemul vocal-simfonic „Luceafărul”compus de către compozitorul năsăudean Nicolae Bretan.
Iniţiativa a aparţinut d-lui secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor, fost Cancelar al Casei Regale a României, d-nul Alexandru Vasile Oprean, prezent în sală, alături de soţia sa şi cele două fiice.
În prezenţa unui numeros public, care a umplut sala, aplaudând minute în şir la scenă deschisă artiştii lirici – evenimentul organizat de către Centrul Judeţean pentru Cultură B-N şi Societatea de Concerte – a fost deschis de un cuvânt pertinent şi aplicat, cu un text al eminescologului Petru Creţia, despre Mihai Eminescu, de către managerul-director al CJC B-N, prof. dr. Gavril Ţărmure.
Într-o „poveste lirică”, cu un decor sugestiv, lumini şi sunet adecvate, în regia regretatului Emil Pinghiriac, asistentul de regie fiind Adrian Mărginean, pe scena generoasă a Sinagogii din Bistriţa s-a desfăşurat, parcă în illo tempore, o întâlnire de prăsire genetică încrucişare genetică pe laboratorul genetic cosmic Terra a rasei umane de către o ipotetică rasă extraterestră de pe planeta Venus – care este Luceafărul! Acompaniamentul muzical la pian a fost susţinut de Ghizela Tulvan.
Important şi senzaţional de remarcat este că acum 125 ani, Mihai Eminescu lansează Mesajul Originii Rasei Umane dintr-o încrucişare genetică între o rasă extraterestră venusiană şi oamenii – maimuţe antropoide de pe Terra, lucru confirmat de către Agenţia Spaţială Americană NASA, în 2010, prin oamenii ei de ştiinţă.
De unde avea Mihai Eminescu această informaţie despre originea rasei umane?
Probabil din propria memorie extraterestră a oamenilor, din ADN-ul extraterestru, din genele existente, din ADN-ul uman şi a căror funcţii nu se cunosc, dar se studiază. Sau dintr-o posibilă Bibliotecă Cosmică – AKASHA, din care creierul genial al poetului – citea din filele Cărţii vieţii cereşti dumnezeieşti, galactică.
În spectacolul-premieră de la Bistriţa acest lucru a ieşit evident în faţa ochilor şi memoriei cosmice a spectatorilor, semn că şi realizatorii spectacolului înţelegeau sau intuiau acest lucru. Au fost ovaţionaţi artiştii lirici: Luceafărul/Pajul Cătălin – Adrian Mărginean de la Teatrul Muzical „Leonard” din Galaţi, Fata de împărat – Cătălina – Adelina Diaconu, tot de la acelaşi teatru, Arhanghelul Mihail – Octavian Tudose, iar Recitatorul (înregistrat) a fost regizorul spectacolului, Emil Pinghiriac. Luceafărul eminescian a luminat Bistriţa şi Terra!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]