PICTORUL NECHITA BUMBU CU LUCRĂRI CARE NE ONOREAZĂ

PRIMĂRIA ORAȘULUI NĂSĂUD

-pictată în anul 2012

          Năsăudul este atestat documentar din anul 1245.

          Sediul actual al Consiliului Local și al Primăriei este situat în str. Piața Unirii, Nr. 15, în centrul orașului.

          O clădire de referință pentru oraș: frumoasă, reabilitată, reparată, bine gospodărită, cu condiții excelente de lucru pentru angajați, grație actualului primar Mircea Romocea și Consiliului Local.

          Nechita Bumbu și-a continuat ciclul lucrărilor de artă în Năsăud prin pictură, îmbrățișând cu sufletul și penelul fermecat, fiecare arbore (copac), fiecare floare, fiecare clădire și mai ales obiectivele istorice, dând contur străzilor și centrului orașului în splendoarea lui, oraș pe care îl iubește.

          Clădirea primăriei este monument istoric, construit la  începutul secolului XIX (a figurat ca și palat administrativ).

          Este construită în stil eclectic, un amestec de mai multe stiluri, cu spații generoase și încăperi cu tavan înalt de până la 6 m înălțime.

          Arhitectural, fațada prezintă multe elemente decorative ale stilurilor romantic și al renașterii, iar plastica este reliefată cu puternice jocuri de umbre.

          Clădirea este construită, în plan dreptunghiular, cu parter și un etaj, cu o curte interioară, tot de formă dreptunghiulară, iar acoperișul se deosebește de celelalte clădiri printr-un turn și mai multe decorațiuni arhitecturale (vitralii etc.) toate bine realizate în lucrarea de artă a pictorului.

            Clădirea primăriei de-a lungul timpului a avut diverse întrebuințări: Sfatul Popular Raional, Biblioteca orășenească, Comitetul Raional de partid, UFDR-ul (Uniunea femeilor democrate), mai târziu- Cooperativa Arta Populară, iar la parter: cinematograf, CEC-ul, secții de prestări servicii: coafor, frizerie, magazin comercial, notariatul (astăzi Centru Turistic), iar după reorganizarea teritorială din 1968 a devenit sediul administrație publice.

        Primarii orașului:

        Începând cu anul 1863, conform anexei inserată în Monografia orașului Năsăud vol. I (1245-2008) pag. 645-647, s-au perindat zeci de primari, primul în 1863 fiind Grigore Mihăilaș ș.a.m.d. (vezi anexa).

          Nominalizez primarii de după 1968: Vasile Mureșan (1968-1974), Augustin Mateuț (1974-1976), Dumitru Nechiti (1977-1983), Petru Nemeș (1983-1989), Maria Cotuțiu (noiembrie 1989- decembrie 1989), Leontin Cantor (1990-1992), Dănuț A. Oancea (1992-1996), Silviu Serdeșniuc (1996-2000), Dumitru Mureșan (2000-2012), Mircea Romocea (2012-2020 - an electoral - alegeri în 27 sept. 2020.

          Scurt istoric

          Năsăudul a devenit cunoscut  prin școlile ce ființau pe raza localității, ceea ce a dus la dezvoltarea unui important centru cultural și educațional, școli de pe băncile cărora, prin îndrumarea unor dascăli excepționali ca Paul Tanco (primul doctor în matematică din România), Artemiu Publiu Alexi și mulți alții, s-au format personalități marcante ale vieții culturale și științifice românești ce au avut un rol necontestat în dezvoltarea culturii naționale, dovadă sunt cei 21 de academicieni, mândria Năsăudului, denumit și orașul academicienilor.

          E de-ajuns să amintim pe  George  Coșbuc - poet, Liviu Rebreanu - scriitor, Elie Miron Cristea - patriarh, Nicolae Bălan - mitropolit, Emil Isac - poet, Nicolae Drăganu - profesor univ., Constantin C. Moisil, Iuliu Moisil,  Virgil Șotropa, Dumitru Protase - istoric (în viață) ș.a.m.d.

          Năsăudul a devenit arhicunoscut și prin romanul ,,ION” de Liviu Rebreanu.

          La 3 km distanță de Năsăud se află fosta localitate Prislop - Pripasul din romanul ,,Ion”, azi Liviu Rebreanu,  cartier al orașului Năsăud, în care în anul 1957 s-a înființat Muzeul ,,Liviu Rebreanu”- obiectiv turistic. 

          Cel mai important obiectiv turistic al Năsăudului îl constituie clădirea  ,,Svarda”construită în 1770 (fosta cazarmă grănicerească) ce datează din secolul XVIII-lea, și care începând cu anul 1931 a devenit Muzeul Grăniceresc Năsăud. 

          Să nu uităm că, în Năsăud s-a născut poeta Veronica Micle, unde a copilărit până la vârsta de 5 (cinci) ani, muza luceafărului poeziei românești și universale Mihai Eminescu. 

          Sursa de documentare: Arhiva Muzeului Grăniceresc Năsăud, Monografia orașului Năsăud vol. I (1245-2008), arhiva Primăriei, presa - Mesagerul și trăirile personale. 

 

BANCA  AURORA

          Înființată în anul 1873, ca Societate de păstrare și împrumut bănesc, cu importanță în viața socială și economică a Năsăudului. Despre funcționarea ei, în scopul în care a fost gândită, au făcut prețioase și amănunțite aprecieri academicienii:

  • Prof. Iuliu Moisil (n. 15.05.1859 Năsăud - d.28.011947), prin Mărturiile din 1935, a descris despre ce a fost Banca ,,Aurora”pentru Năsăud și despre oamenii săi de valoare. 
  • Prof. Univ. la Cluj - dr. Nicolae Drăganu a scris Monografia Societății ,,Aurora” publicată cu ocazia jubileului de 50 de ani de la înființare (1873-1923)- document istoric de mare valoare.

          Inițiatorii înființării Băncii ,,Aurora”, cu idei și dorință de înființare încă din anul 1870, au fost cărturari năsăudeni și profesori tineri, veniți din Viena cu această idee, de la Gimnaziul superior grăniceresc (cu 8 clase), actualul Colegiu Național ,,George Coșbuc”, care au și înființat o mică societate de păstrare și împrumut a profesorilor de la gimnaziu, depunând fiecare o sumă de bani lunar (cote) de câte 5 florini.

          Citez din documentele de arhivă: ,,În ziua de 2 noiembrie 1873, s-a ținut într-o clasă a gimnaziului, prima ședință de constituire provizorie a Comitetului fondator, sub președinția prof. Ioan Marcianu, secretar fiind prof. dr. Artemiu Publiu Alexi. Director a fost ales căpitanul pensionar Nicolae Anton”.

          CLĂDIREA BĂNCII ,,AURORA”

-pictată în anul 1971

          Construită în anul 1907, în stil vienez, urmare cumpărării unei case de locuit de la Leon Nășcuțiu, casă veche ce nu rezista unor reparații sau adăugării specifice unei instituții bancare, motiv pentru care a fost demolată.

          Pe locul respectiv, situat în centrul orașului, astăzi Piața Unirii, pe colț (intersecție) cu str. George Coșbuc și Iuliu Moisil, s-a construit clădirea proprie a Băncii ,,Aurora” cu etaj - folosit ca spațiu (sediu) pentru administrație și funcționarea Băncii și una sau doua locuințe, la parter - spațiu pentru negoț (comerț) și locuințe.

          Mutarea efectivă a Băncii ,,Aurora” în noua clădire (imobil) s-a realizat în data de 13 iunie 1908, iar pe parcursul anului s-au mai făcut adaptări, amenajări, adăugiri (mici construcții de natură gospodărească - un grajd etc.), valoarea imobilului ajungând la 101.000 coroane.

          Pentru negoț, spațiul era compartimentat, pentru prăvălii particulare ale evreilor (SiegelsteinJoil., Ijac… etc.), care făceau comerț cu o gamă variată de produse.

          Începând cu anul 1912, în  clădire a funcționat primul magazin mixt (și cu alimente) al Cooperativei ,,Furnica” Năsăud, unitate cooperatistă nou înființată cu această dată (1912), gestionar fiind Iosif Wolf în perioada 1912-1936, perioadă în care Cooperația a avut un singur magazin, după care a început să se dezvolte.

          Povestea acestei clădiri este impresionantă, o dovedesc documentele din Arhiva Muzeului Grăniceresc Năsăud, dir. istoricul Lucian Vaida.

          Cu începutul anului 1950, perioada (epoca) comunistă, clădirea a fost întrebuințată în alte scopuri: Sediul Primăriei oraș, Banca Națională de Stat, Administrația Asigurărilor de Stat - ADAS, UTM - Uniunea Tineretului Muncitor, la parter LOTO și Magazinul alimentar al Cooperativei „Furnica ”Năsăud

          După reorganizarea teritorială (1968) și desființarea Raionului, rămân în clădire, la etaj ADAS-ul și Banca Națională de Stat  iar la parter - Cooperativa de Consum oraș Năsăud,  cu spațiu extins pentru Autoservire Alimentară și magazii de depozitare a mărfurilor. 

          Cele trei întreprinderi au în continuare povestea lor istorică determinată de sistemul de privatizare, cu schimbări de denumiri, cu schimbarea locației etc, astfel: 

  • Banca Națională de Stat, a plecat din clădirea Băncii ,,Aurora” în anul 1987, când și-au inaugurat noul sediu situat pe B-dul Grănicerilor, imobil a cărei construcție a început în anul 1985. Cu data de 01 decembrie 1989, funcționează sub denumirea de Bancă Comercială Română (BCR).
  • ADAS-ul a funcționat sub această denumire până la data de 01 ianuarie 1991, apoi, ca Asigurare Românească - ASIROM Vienna Insurance Group SA, sub tutela căreia funcționează și în prezent. Începând cu 01 august 2020, după zeci de ani, ASIROM-ul părăsește clădirea Băncii ,,Aurora”, se mută în imobilul Cooperativei Meșteșugărești - Coop. Munca Colectivă.

          Ca atare, corpul de clădire a ADAS-ului este gol, la îndemâna proprietarului ASIROM, pentru al valorifica (vinde).

          Rămâne la parter, un mic spațiu particular și magazinul alimentar, care a făcut și face istorie în fosta clădire a Băncii ,,Aurora”. Funcționează din anul 1912 sub administrarea Cooperativei de Consum oraș Năsăud,  cu perindarea mai multor lucrători gestionari: Iosif Wolf (zeci de ani), Ioan Furcea - o foarte lungă perioadă de timp, apoi Gavrilă Sălvan care la data de 1 aprilie 1975 preia gestiunea de la Ioan Furcea și va lucra  până la 1 ianuarie 2003 sub tutela și în asociere cu Cooperativa de Consum oraș Năsăud.

          Cu această dată Gavrilă Sălvan cumpără partea de imobil, inclusiv gestiunea alimentară de la Cooperativă, devine proprietar. În această calitate lucrează ca șef de unitate alimentară până în anul 2018.

          Cu anul 2018 predă gestiunea în chirie patronului Hîrjoabă Dragoș, care menține autoservirea alimentară prin care se asigură aprovizionarea populației din zonă.

          La 113 ani de la construire, clădirea fostei Bănci  ,,Aurora” asimilată în zilele de astăzi ca fiind sediul ADAS și Alimentară, a fost renovată, tencuită în exterior și zugrăvită, supusă de fapt unei reparații capitale (RK), arată minunat - luminoasă, impozantă, susține frumusețea arhitecturală a centrului orașului.

          Sursa de documentare: arhiva Muzeului Grăniceresc Năsăud, Monografia orașului vol. II (1245-2012), presă,valorificarea istoriei orale și trăirile personale.

 

BISERICA ORTODOXĂ NĂSĂUD

 

-pictată în 26.06.2020