Părintele îndreptării

A trecut la cele veșnice un fiu bun al Vărării și un părinte sufletesc cu har lăsându-ne cu inimile frânte și cu ochii în lacrimi,părintele George Marica.Zeci de ani a activat în cadrul penitenciarului din Bistrița aducând pentru deținuții de aici nădejdea îndreptării și a unei vieți sfinte în Hristos și cu Hristos.Vei trăi de-a pururi în sufletele noastre părinte drag George Marica! Mijlocește de acolo de sus din împărăția lui Dumnezeu pentru noi cei care ne-am hrănit din iubirea dumitale!
Preotul George Marica s-a născut la data de 17 februarie 1948 în localitatea Nepos, raionul Năsăud, regiunea Cluj. Şcoala primară a făcut-o în satul natal, absolvind-o în anul 1962. În acelaşi an a intrat la Liceul Teoretic ,,George Coşbuc” din Năsăud, pe care l-a absolvit în anul 1966. Satisfacerea stagiului militar obligatoriu s-a realizat în perioada octombrie 1966 – februarie 1968. În anii de învăţământ 1968 – 1969 şi 1969 – 1970 a lucrat ca profesor suplinitor în localităţile Nepos şi Romuli. În anul 1970 a fost admis la Institutul Teologic de grad Universitar din Sibiu, pe care l-a absolvit în anul 1974. În luna septembrie 1974 s-a căsătorit cu tânăra Elena Oprea din localitatea Călineşti-Brezoi, judeţul Vâlcea. În data de 8 noiembrie 1974 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Arcalia, cu Filia Crainimăt. În prezent are doi băieţi căsătoriţi şi doi nepoţi. În timpul păstoririi a cumpărat o casă parohială nouă pe care a terminat-o de construit. A cumpărat două biserici de la Cultul Evanghelic C. A. pe care le-a recondiţionat parţial.
După aproape douăzeci de ani de păstorire în Parohia Arcalia cu Filia Crainimăt, preotul George Marica a fost transferat la cerere la penitenciarul Bistriţa. Deşi a fost numit de către Î. P. S. Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, în luna februarie 1994, dar din cauza unor probleme cunoscute numai de către conducerea de atunci a Penitenciarului Bistriţa, nu a fost angajat decât în luna august a aceluiaşi an.
La început, Sfânta Liturghie şi celelalte slujbe se oficiau la clubul deţinuţilor, în condiţii improprii. Încă de la începutul anului 1995, la cererea preotului, au început demersurile pentru obţinerea aprobărilor necesare pentru amenajarea unei „biserici de interior” (capelă), fiind obţinute aceste aprobări abia la sfârşitul anului. Lucrările propriu-zise au demarat abia în anul următor 1996 fiind finalizate în luna iulie 1997. Biserica a fost târnosită în luna septembrie 1997 de către Î.P.S Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului după care, în mijlocul unui sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească. La Sfânta Liturghie au participat un număr de peste trei sute de persoane private de libertate, cadre ale penitenciarului şi un număr impresionant de persoane din afara penitenciarului, fiind declarată „Ziua porţilor deschise”. În cadrul festivităţilor ce au urmat, preotul George Marica a fost distins cu titlul de Iconom Stavrofor. La propunerea preotului, comandantul unităţi a fost distins cu Crucea Patriarhală pentru mireni, iar adjuncţilor pentru pază şi pentru logistică li s-a acordat Diplomă de aleasă cinstire.
În fiecare an, începând 1998, la data de 29 iunie, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ocrotitorii Sistemului Penitenciar Românesc, se săvârşeşte de către P. S. Vasile Someşanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Liturghia Arhierească și Î.P.S. Mitropolit Andrei pentru cadrele unităţii şi pentru persoanele private de libertate.
Veșnică amintire!