Parc fotovoltaic pe fosta bază militară din Şintereag, nu şi energie mai ieftină pentru localnici

Au început lucrările de defrişare a celor şapte hectare de teren din perimetrul fostei unităţi militare din Şintereag, suprafaţa făcând obiectul unei investiţii pe care societatea comercială “Sol Electro Bis” SRL din Bistriţa o face pentru amenajarea unui parc fotovoltaic (2,8 MW). Dacă iniţial înţelegerea cu terenul public se făcuse, prin Hotărâre de Consiliu Local, în jurul unei concesionări pe 25 de ani pentru un euro/metro pătrat/an, cu posibilitatea de extindere temporală şi spaţială, mai nou firma a devenit proprietară, cumpărând aceeaşi suprafaţă cu 2 euro metrul pătrat. Potrivit primarului Ioan Bob, schimbarea s-a datorat intenţiei formulate de beneficiari, care au dorit să se facă stăpâni pe locul unde îşi plasează capitalul, mai ales că au şi planuri şi de extindere, şi de asociere cu întreprinzători străini. “Investiţia va fi funcţională în şapte luni”, apreciază primarul având în vedere termenul de execuţie.

Cât despre impactul în viața localnicilor, acesta se traduce, potrivit edilului, în câteva (8) locuri de muncă, reamenajarea aşezărilor rămase în paragină după desfiinţarea unităţii militare şi impozitele plătite către sediul administrației publice, nu şi în energie electrică mai ieftină vândută zonei, pentru că parcul va intra, la finalizare, în sistemul naţional de energie, de acolo de unde e posibil ca lucrurile să se vadă altfel decât din perspectiva plătitorilor zonali de facturi uriaşe la energie, nu de alta, dar odată stăpâni pe teritoriul de producţie, investitorii nu mai au nicio obligație faţă de vecinii conlocuitori, fie ei persoane private sau publice. Şi asta, în condiţiile în care două şcoli din comună - Şieu Sfântu şi Blăjenii de Jos, ambele date în folosinţă în urmă cu aproximativ şase ani, după ce o investiţie de două milioane de lei din surse europene devenea realitate – sunt pe cale să-şi mute la Şintereag elevii, puţini câţi sunt, şi pentru că autorităile publice, printre altele, nu pot achita costul energiei electrice pe care instituțiile cu pricina “o ard” ca să se încălzească la costuri lunare (re)clamate - tot din viziunea autorităţilor de la Primărie şi Consiliul Local - la niveluri lunare de câte 3.000 de lei (cu aproximaţie).