De Sfintele Sărbători, reţete cu vedete

Ouă roşii, cu Domnica Dologa

Conform tradiţiei, în satele năsăudene ouăle roşii se vopsesc în Joia Mare. Deşi unora li se pare simplu, dacă nu respecţi anumite reguli atunci când fierbi şi pregăteşti vopselurile, Domnica Dologa spune că, s-ar putea să nu-ţi iasă ca la carte. Oala trebuie aleasă în funcţie de numărul ouălor pe care vrei să le fierbi, iar acestea aşezate în aşa fel încât să acopere în întregime fundul recipientului, astfel încât, când apa începe să fiarbă, ouăle nu vor avea spaţiu să se mişte şi să se ciocnească între ele. Pentru ca ouăle să nu se crape, ele trebuie aduse la temperatura camerei şi abia apoi puse la fiert în apă rece. În apă se toarnă o linguriţă de oţet sau de sare, care vor întări coaja. Înainte de a le pune la fiert ouăle se spală, astfel încât să se îndepărteze orice urmă de grăsime, iar vopseaua să prindă bine. Timpul de fierbere este între 8 şi 12 minute, în funcţie de mărimea ouălor. „Eu nu folosesc vopsele din comerţ, ci încerc pe cât posibil să mă duc pe cele naturale. Pun ouăle într-un ciorap cu o frunză, leg separat fiecare ou, astfel încât, în momentul când le scot de la fiert să capete anumite modele. Culoarea mea preferată este cea din coji de ceapă roşie, pe care le pui la fiert împreună cu ouăle. Se scot apoi de la fiert şi din ciorap şi li se dă un luciu, la noi cu slănină, dar se poate şi cu ulei”, declară artista Domnica Dologa. Vedeta ne dă şi alte trucuri pentru colorarea ouălor natural. Sfeclă roşie pentru ouă roşii, frunze de varză roşie pentru ouă albastre, frunze de urzici pentru ouă maro deschis, fructe de pădure pentru ouă gri-violet.

          Domnica Dologa îşi aminteşte vremurile în care, împreună cu copiii de pe Fiad, mergeam în Pcez după ouă: „Înainte de a merge prin sat după ouă roşii era un ritual pe care nu o să-l uit niciodată. Mama punea într-un lighian curat un ou roşu şi un ban de argint, alături de apă curată cu care ne spălam pentru a fi frumoşi şi bogaţi tot anul. Dacă era după noi, mergeam după ouă încă de la 6 dimineaţa, pentru că  nu dormeam toată noaptea. După ce ieşea soarele, mergeam din casă-n casă, cu haine noi şi cu trăistuţe, şi strigam cât de tare puteam „Hristos a Înviat!”. Când am fost pentru prima dată după ouă, aveam o trăistuţă mai mare ca mine şi când am văzut că a ieşit un vecin cu o sită plină cu ouă, am sărit pe el şi mi-am pus fuga două ouă în traistă ca nu cumva să rămân pe dinafară”. În satele năsăudene este obiceiul ca în noaptea de Înviere fiecare familie să ducă o traistă sau un coş cu produse pe care să le aşeze în faţa altarului pentru a fi binecuvântate de preot. „Şi în acest an, la fel ca în ultimii 25, vom lua lumina la Catedrala din Năsăud, iar în coşul care îl vom pune nu vor lipsi pasca, ouăle roşii, din care vom gusta mai apoi împreună cu familia. De pe masa noastră nu va lipsi nici cozonacul făcut cu brânză de vacă şi carnea de ied, pentru că este mai uşoară după postul prin care am trecut. Cititorilor ziarului „Răsunetul” le doresc să fie plini de lumină în aceste zile, dar în acelaşi timp îi îndemn să fie cumpătaţi în ziua de Paşti pentru că Hristos nu s-a răstignit pentru noi pentru a avea mese bogate şi băuturi fără măsură, ci pentru mântuirea noastră şi curăţirea sufletului”.

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5