Oare va fi Liceul Hunyadi János din Bistriţa un focar de extremism maghiar?

Reamintim ca invatamantul maghiar de stat la Bistrita are o istorie indelungata. Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”, de astazi a fost inaugurat in 1912, fiind iniţial Şcoală Civilă Regală de Stat pentru Fete unde au funcţionat patru clase maghiare de gimnaziu pentru fete. Aici au învăţat, în proporţii aproximativ egale, eleve de naţionalitate română, germană, maghiară şi israelită. În aceeaşi clădire a mai funcţionat o şcoală primară de stat cu predare în limba maghiară. Între 1915 – 1917, Şcoala de fete a fost mutată temporar în partea de est a clădirii, unde funcţiona Şcoala primară de stat, partea clădirii Şcolii civile regeşti de stat pentru fete fiind amenajată ca spital al Crucii Roşii pentru răniţii de pe front. Abia in mai 1919, clădirea a fost preluată de statul român. În locul fostei şcoli maghiare a fost înfiinţată Şcoala medie română de stat pentru fete, devenită în 1928 Gimnaziul de fete Bistriţa. Aici a fost mutată fosta Şcoală confesională greco-catolică, devenită Şcoala primară mixtă „Andrei Mureşanu”. Până în anul 1929, în aceeaşi clădire a funcţionat o a treia unitate de învăţământ: Şcoala de ucenici Bistriţa.
În septembrie 1940, în urma schimbării administraţiei din Nord-Vestul Transilvaniei, şcolile bistriţene au fost preluate de către Ungaria. Gimnaziul românesc de fete a fost desfiinţat, în locul lui fiind înfiinţată Şcoala civilă regală de stat pentru fete, cu 2 secţii – română şi maghiară. Tot aici a fost înfiinţat Liceul maghiar „Hunyadi János” cu 8 clase pentru băieţi, care avea şi o secţie în limba română, şi o şcoală elementară cu predare în limba maghiară.
Dupa cum se stie, la Bistrita a mai functionat o scoala maghiara de baieti „Polgári fiu iskola”, unde in 1897 s-a transferat si marele scriitor Liviu Rebreanu. Este vorba de fosta Scoala Generala nr. 2, cu o istorie de peste 100 de ani, fiind conceputa ca unitate de invatamant si a fost edificata in anii 1893-1894, dupa planul arhitectului vienez Frolisch. A avut mai multe denumiri: in 1919 se numea „Scoala civila de stat romaneasca de baieti din Bistrita”, iar in 1923, prin adresa nr. 6889 Ministerul instructiunii infiinteaza liceul romanesc „Alexandru Odobescu”. In aprilie 1948, Ministerul Invatamantului ia o decizie in care se spune ca „aceasta scoala trece cu intreaga zestre si populatie scolara la Scoala primara de fete din localitate, contopindu-se cu aceasta sub denumirea de scoala Primara Mixta nr. 2, sub conducerea unei singure directiuni.”
Asadar, invatamantul maghiar la Bistrita are o traditie indelungata, iar înfiinţarea Liceului teoretic cu predare în limba maghiară nr. 1 din Bistriţa, începând cu anul şcolar 2015-2016, este pe deplin justificata.