O LANSARE DEOSEBITĂ: “CARTEA ŞOAPTELOR” DE VARUJAN VOZGANIAN

Casa Cărţii "N. Steinhardt" din Bistriţa, având ca amfitrion pe scriitorul Virgil Raţiu, a găzduit lansarea "Cărţii şoaptelor", apărută la Editura "Polirom" Iaşi, în 2008, sub semnătura lui Varujan Vosganian, absolvent al Facultăţii de Comerţ a Academiei Studii Economice şi a Faculăţii de Matematică a Universităţii Bucureşti, scriitor, conferenţiar universitar, doctor în economie, fost ministru de finanţe, preşedinte al Uniunii Armenilor din România şi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, dar şi un important şi consecvent politician liberal, în prezent senator de Iaşi.

Sub moderarea lui Virgil Raţiu, care a făcut, la început, prezentarea autorului şi a celor care vor vorbi despre cartea acestuia, după care a vorbit el însuşi despre carte, făcând lectura unor fragmente din aceasta şi concluzionând că “Romanul, fiindcă despre un roman e vorba, începe cu o evocare a comunităţii armenilor din Focşani, unde autorul şi-a petrecut copilăria, de altfel fiind născut la Craiova. Apoi, pagină de pagină, o mulţime de personaje îşi fac apariţia, dând relatării o densitate aparte. În aparenţă, cartea s-ar încadra în rândul lucrărilor memorialistice, dar deopotrivă îşi face loc în pagini ficţiunea, în final trăind senzaţia că avem de a face cu un roman de istorie recentă.”

Despre carte şi mai ales despre autorul ei a vorbit Dorin Dobra, care îl consideră un om desăvârşit, care nu face altceva decât lucruri bune, între care şi această carte despre istoria armenilor, pe care îi respectă, la fel ca pe autor.

Alexandru Uiuiu a adus în discuţie unele date despre istoria armenilor, prezenţi la Bistriţa în secolul al XVIII-lea, într-o minoritate care a fost izgonită de saşi, dar care a reuşit să se organizeze, ridicând, de la zero, o nouă aşezare, Armenopolis, unde se află astăzi oraşul Gherla.

Mircea Oliv, a început discursul său prin exprimarea unei deosebite tristeţi, legate de tragicul accident petrecut la Smolensk în chiar ziua lansării de carte, când Polonia a suferit o a doua decapitare a elitelor, în pădurea de la Katyn. Moment crucial al întâlnirii, reluat mai târziu şi de către Varujan Vozganian.

Vorbitor de prim rang, Varujan Vosganian, a ţinut în final un discurs extrem de interesant, privind istoria culturală a armenilor, afirmând despre "Cartea şoaptelor" că reprezintă mai mult decât biografia sa, şi anume, un dialog al său cu cei care nu mai sunt, eroii morţi, ale căror suflete nu se liniştesc, care au făurit istoria poporului armean, trecut prin grele suferinţe cauzate de marile imperii, ale ruşilor şi turcilor, la fel ca românii care s-au jertfit în nenorocirile de care se simte şi el profund legat. A mai amintit de respectul său faţă de Mircea Ciobanu, un om deosebit, despre marea sa prietenie cu Laurenţiu Ulici, evocându-l apoi şi pe Nicolae Steinhardt, care declarase că este sută la sută evreu, dar se simte mie la mie român, la fel ca şi el, ca armean.

"Cartea şoaptelor" este o saga pentru armeni, la fel ca “Veneticii” lui Ion Lazu - o sagă pentru basarabeni, dar se pare că ar trebui scrisă şi una a românilor.

Cu o asistenţă numeroasă, care nu a împiedicat dialogul, dovadă a prezenţei multor bistriţeni cunoscători şi iubitori de literatură, care au cumpărat cartea şi au primit autografe de la autor, “Cartea şoaptelor” de Varujan Vozganian, lansată la Casa Cărţii din Bistriţa, a fost un eveniment cultural deosebit.