O carte despre academicienii Năsăudului

De foarte multă vreme, profesorul Ioan Seni şi-a dorit să tipărească o carte despre academicienii Năsăudului. Ori de câte ori avea prilejul să vorbească despre aceste personalităţi, o făcea cu un entuziasm rar întâlnit şi cu mândria în suflet că este un urmaş demn al acestei urbe în care şi-au pus bazele formaţiei lor intelectuale, atâţia oameni de seamă. Momentul acesta a sosit odată cu împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române (1866-2016).
Cartea profesorului Ioan Seni este un omagiu adus acestor slujitori ai culturii, cărora le-a realizat portrete în cuvinte bine conturate, având ca suport motivational o documentare serioasă, cu repere despre viaţa şi activitatea ştiinţifică a fiecăruia. Dovedind o mare disponibilitate spre analiza şi sinteza faptelor istorice şi culturale, atât de necesare oricărei cercetări, autorul ne oferă informaţii care trezesc interesul oricărui cititor, mai mult sau mai puţin avizat.
Lucrarea este riguros întocmită, respectând normele ştiinţifice, are un aparat critic bine aşezat, o bibliografie impresionantă şi o grafică plăcută şi atractivă. Modul de expunere folosit evidenţiază potenţialul său scriitoricesc în care fraza se derulează cursiv, pune în valoare idei şi redescoperă adevărul istoric despre spiritul cărturăresc năsăudean şi adevăratele lui nestemate..
Am remarcat faptul că o mare parte din bibliografia acestei cărţi cuprinde studiile şi articolele sale proprii publicate de-a lungul vremii, ceea ce dovedeşte că această temă l-a preocupat de mai multă vreme şi care astăzi îşi găseşte finalitatea, înnobilând evenimentul de interes national cu o carte frumoasă, bine gândită si de mare folos. În prima parte sunt prezentate scurte consideraţii privind momentul important marcant al celui mai înalt forum ştiinţific national, apoi sunt evidenţiate legăturile intrinseci dintre societatea care a contribuit esential la susţinerea afirmării naţionale a românilor transilvăneni, ASTRA şi înaltul for ştiinţific academic, aspecte menţionate şi de prefaţatorul cărţii, dr. Adrian Onofreiu.
Autorul cărţii subliniază interesul pe care l-au arătat acestei probleme şi cercetătorii : Iuliu Moisil, Teodor Tanco, Gheorghe Pleş, Ironim Marţian, Ion Bureacă şi alţii, ale căror variante în privinţa numărului academicienilor din această zonă sunt diferite, precum diferite sunt şi criteriile de clasificare a acestora pe domenii de afirmare ştiinţifică.
Referitor la acest aspect, profesorul Ioan Seni are în vedere 4 criterii : a) academicieni care au absolvit Gimnaziul Grăniceresc năsăudean, astăzi Colegiul Naţional,, George Coşbuc’’– 17 ; b) academicieni care au absolvit alte şcoli năsăudene - 4 ; c ) academicieni legaţi conjunctural sau familial de oraşul Năsăud – 4 ; d ) academicieni legaţi conjunctural sau familial de judeţul Bistriţa -Năsăud – 10, ceea ce înseamnă , în total 35 de academicieni. Este un număr surprinzător, în comparatie cu alte centre culturale din ţară, care au o populaţie mult mai mare decât Năsăudul. De aceea, oraşul de pe Valea superioară a Someşului Mare este cunoscut şi sub numele de,, oraşul academicienilor’’.
Cartea,,Academicienii năsăudeni’’ este un document istoriografic, un instrument de lucru şi informare pentru toţi cei interesaţi de istoria culturală a acestui ţinut, fapt pentru care a fost distribuită în şcoli, instituţii culturale şi peste tot, acolo, unde se simte nevoia utilităţii sale.