„Numai moartea mã mai poate face timid”

-interviu cu scriitorul Ştefan Doru Dãncuş

-Ce este educaţia literară?

-O farsă – nu există “educaţie literară”. Scriitorul este prin definiţie un autarhic, oricâte facultăţi ar face. Ca să fiu apropiat totuşi de esenţa întrebării – bibliotecile formează sau, în termen larg, “educă”.

-Cum este privită litera azi?

-Prima dată trebuie să cunoşti alfabetul. Apoi, depinde cine şi în ce scop foloseşte litera.

-Ce este arta?

-O ciudăţenie. Oamenii care o practică au un simţ în plus faţă de marea masă. Ceea ce îi face să pară aproape extratereştri, în ochii semenilor.

-De ce v-aţi apropiat până la contopire de literatură?

Pentru că nu pot trăi înafara scrisului. Scriu şi pe tren, şi pe maşină, şi în munţi, şi în închisoare. Aş muri (ca şi cum mi s-ar lua aerul) dacă n-aş consuma acest aliment vital.

-Prima întâlnire cu un scriitor. Unde a fost?

În Ieud, Maramureş, unde m-am născut. L-am cunoscut în clasa a şaptea sau a opta pe Ion Gheorghe.

- Susţin instituţiile de cultură scriitorii?

Da, însă doar în măsura în care şeful instituţiei respective poate câştiga ceva de la scriitorul “protejat”. În rest – toate aruncă bani pe acţiuni fără audienţă publică. Se spală, de fapt, nişte bani; “cu mijloace legale”.

-Aveţi un palmares ales. Cum a fost drumul până aici?

Infernal. Nu te bagă-n seamă nimeni dacă nu eşti convingător. Dacă nu respiri literatură, ca mine, nu poţi fi convingător decât când ai ajus la 70 de ani. Şi atunci degeaba eşti – nimeni nu are nevoie de tine.

- Cum va fi drumul din acest punct spre viitor?

Uşor. Pentru că numai moartea mă mai poate face timid.

-Ce ne pregătiţi în viitorul apropiat?

O antologie poetică (volumele de poezie editate până acum), volumul II din “Bărbatul la 40 de ani” şi un nou roman numit “Domnu’ Bumb”. Pentru anul acesta, atât.

-Cum ar fi viaţa fără cultură?

-Credeţi că ar mai exista viaţă inteligentă pe Terra?

-Pasiuni.

-Planeta Pământ, cu tot ce cuprinde ea.

-Un crez al omului.

-Omul vrea să fie mai mare decât Creatorul lui.

- Un crez al sufletului.

-Al sufletului meu – da: încerc să practic iertarea de felul celei practicate de Isus.

-Un crez al scriitorului.

-Nu există un scriitor mai mare decât altul. Dacă lumea caută cărţile tale eşti deja trecut pe listele Raiului.

-Mesajul care poate salva lumea.

-Viitorul aparţine celor ce vor învăţa să rabde.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5