Primim la redacţie

Nu doreşte nimeni din mai marii oraşului să se mute pe strada noastră, Cezar Bolliac?!

         Este vorba de str. Cezar Bolliac, o străduţă uitată de toţi (în trecut scăpată de furia demolărilor), printre singurele străzi din Bistriţa care au fost pavate cu piatră cubică. Spun „au fost” pentru că acum nu se mai ştie ce este...

         Ultimele necazuri au apărut în urma schimbării conductelor de apă – canalizare veche, lucrare finalizată nu de mult. În această vară, săptămânal (de preferinţă sâmbătă şi duminică) se fac reparaţii la conductele puse. Adică, apar pe stradă utilajele grele care sapă, scot şi intervin manual la schimbarea ţevilor, garniturilor. Se aduce pământ, se acoperă cum se acoperă, se pleacă. Bineînţeles că noi, locatarii, nu mai suntem înştiinţaţi că se ia apa (când ai mai multă nevoie) dar suntem obişnuiţi. În urma atâtor intervenţii (nu a mai scăpat niciun branşament) a rămas o stradă care arată ca după război, pe care nici maşinile mici nu mai vor să intre, iar în dreptul fiecărei porţi găseşti câte un morman mai mare sau mai mic de piatră cubică, pe care nu s-a mai omorât nimeni s-o pună la loc.

         Întrebarea mea este cine suportă cheltuielile suplimentare cu atâtea reparaţii, cu costuri duble (fiind sâmbătă, duminică) şi pierderile de apă. Răspunde cineva pentru lucrarea iniţială care s-a făcut prost sau materialele folosite sunt de proastă calitate?

         Noi, locatarii, ştim să plătim consum suplimentar de apă pentru că după efectuarea reparaţiilor trebuie să laşi să curgă apa până se limpezeşte de pământ şi altele, ori dacă pe Aquabis n-o deranjează, pe noi da, apa fiind scumpă.

         Dar să lăsăm strada în plata Domnului, aşa cum o lasă şi alţii şi să trecem la altă problemă care ne doare: accesul în oraş. Respectiv, ca să treci linia ferată trebuie să faci un ocol bun, fie că eşti cu maşina, fie pieton. De ce? Pentru că un proiect vechi cu o pasarelă în zona aceasta destul de circulată a rămas pe hârtie (s-a preferat construirea şi modernizarea gării în care intră 3 trenuri pe zi). Pentru pietoni, pasajul subteran existent reprezintă un drum de groază: murdărie, mirosuri insuportabile, aurolaci... Vă rugăm să experimentaţi dacă nu credeţi.

         Şi aici, cine a avizat pavarea cu gresie, pe care şi o picătură de apă curată pare mizerie, dar ceea ce este: scuipat, excremente... Poate ascultă recomandarea noastră – să şi-o pună dânsul acasă. Mare obişnuinţă pentru edilii noştri de a arunca banii (banii noştri, în final) pe lucruri făcute de mântuială , cu materiale de proastă calitate, ca să nu insinuăm licitaţii făcute de doi bani (sau cu avantaje personale).

         Nu dorim un răspuns ci rezolvarea problemelor care ne dor pentru că Bistriţa nu este reprezentativă numai în centrul vechi sau alte străzi pe care locuieşte x sau y.

         Aşa că vă invităm să vă mutaţi careva pe strada noastră, altfel o stradă liniştită, cu gospodării frumoase, curate după porţi (pentru că afară, pe stradă, este jale – nici măturătorii de stradă nu se mai chinuie pentru că este degeaba) şi, de asemenea, să parcurgeţi drumurile pe care noi suntem obligaţi să le facem zilnic (la serviciu sau cumpărături), fie pe jos, fie cu ce mijloc de transport doriţi (Atenţie, nu mizaţi pe taxiuri pentru că nu prea le convine să intre).

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5