Suplimentul "Răsunetul Cultural", realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi USR Cluj

NEUMA – o revistă de înaltă ținută în peisajul literar românesc

Icu Crăciun

Una dintre cele mai tinere și mai ambițioase conducătoare de revistă din România, d-na Andreea H. Hedeș, împreună cu un colectiv de redacție pe măsura dorinței sale, format din nume de rezonanță în lumea literelor contemporane, i-aș numi aici pe criticul literar Andrei Moldovan, în calitate de redactor-șef, și ca redactori pe: Alexandru Jurcan, Eugen Cojocaru, Flavia Adam, Florica Bud, Niculina Oprea, Nicoleta Milea și Radu-Ilarion Munteanu, au ajuns iată la tipărirea celui de-al 8-lea număr, cu peste 100 de pagini, în care se întâlnesc semnăturile multor poeți, prozatori, eseiști sau istorici de marcă actuali.
În articolul de fond „Unde ne sunt cititorii?”, A. Hedeș vorbește despre criza cititorilor, conținutul programelor școlare, spiritul de turmă din mentalul colectiv, rămas „fără repere sau fără anticorpi”, despre lipsa „efortului concertat, de minți luminate, dedicate, de viziune, curaj și patriotism” ale contemporanilor; Horia Gârbea, în „Inefabilul” său opinează despre versurile memorabile, iar academicianul Ioan Aurel Pop scrie în „Ce spun cronicarii…” despre originea latină a acestui neam. Firește, nu lipsesc poemele, de data aceasta semnate de: Liviu Ioan Stoiciu, Adi Cristi, Arcadie Suceveanu, Cristina Prisăcariu Șoptelea, Ioan F. Pop, Alexandru Cazacu, Cristian Liviu Burada și Mircea Drăgănescu; proza este semnată de: Viorel Dianu, Cătălin Rădulescu și Virgil Rațiu. La rubrica „Inserții culturale transilvane”, Mircea Muthu scrie eseul „Revoluția și mitul”, iar la „Istorii insolite”, Radu Sergiu Ruba despre „Fața mai puțin vizibilă a Unirii din 1918”; un eseu interesant, cu titlul „Platon își joacă ultima carte” scrie și Gelu Negrea; traducerile sunt semnate de Niculina Oprea (câteva poeme din poetul turc Ayten Mutlu), Teodora Șandru Mehedinți (din proza spaniolului Sergio Galindo) și Sonia Elvireanu (din belgianul Michel Ducobu).
De asemenea, acum apar câteva comunicări din cadrul ediției a VIII-a a Colocviului de Critică al Filialei București – Critică, Eseistică și Istorie literară a Uniunii Scriitorilor din România – Muzeul Literaturii Române, ce a avut loc în 31 martie 2018, comunicări semnate de: Radu Voinescu („Teme, strategii, tehnici în proza românească de după 1990”), Maria-Ana Tupan („Întâlniri de gradul doi: structuri narative și teorii critice la început de secol”), Mircea Opriță („Un gen de firească evoluție”), Horia Gârbea („Parfumul trecutului mort”), Dan Stanca („Diversitate și confuzie”). La o anchetă printre poeții actuali referitoare la afinitățile, maeștrii și mentorii acestora răspund: Flavia Adam, Gelu Dorian, Simona – Grazia Dima, Adi Cristi, Liviu Ioan Stoiciu, Mihail Gălățanu, Lucian Vasiliu, Ion Cocora, Cristian Gălățanu, Marian Drăghici, Ioan F. Pop, Florica Bud, Olimpiu Nușfelean, Maria Pilchin și Liviu Capșa.
La rubrica „Eseu”, Nicoleta Milea publică „Copac în cetate – Impresii, într-o condiție de maximă libertate”. Andrei Moldovan face o cronică aplicată noului roman al Martei Petreu „Supa de la miezul nopții” (2017); despre același roman scrie și Horia Gârbea în recenzia „Despre oameni și șoricioaică”; în schimb, Andreea H. Hedeș scrie despre două cărți semnate de Bogdan Ghiu („Opera poetică”, din 2017) și Mircea Martin („Radicalitate și nuanță”, din 2015). Dumitru Ungureanu scrie despre cartea lui Nicolas Dima „Mărturii dedicate eroilor și martirilor noștri – o sută de ani de frământări 1918-2018”), Ioan Holban despre „Decalogul” lui Paul G. Munteanu, Vasile Vidican despre policier-ul „Moartea vine la premieră” de Lucia Verona, Ana Dobre despre cartea de poeme „Efecte 2.0” de Liviu Ioan Stoiciu, Radu Ilarion Munteanu despre „Raiul de urgență de Armina Flavia Adam, Nicoleta Milea despre „Evanescență: un roman fără acțiune” de Adrian Costache, Flavia Adam despre cartea de poezii „Nu înțeleg ce mi se întâmplă” de Radu Sergiu Ruba, Galina Anițoi despre volumul de nuvele „Îngerașul purta fustă mini” de Nicolae Spătaru, Menuț Maximinian despre „Elemente mitice precreștine și creștine în colinda românească” (studiu de folclor) de Aura Văceanu, Alexandru Jurcan despre „Soldații. Poveste din Ferentari” de Adrian Schiop, carte ajunsă la ediția a III-a.
Un jurnal teatral inedit publică Ion Cocora, intitulat „De la aniversarea lui George Banu o întoarcere în timp la a lui Tadeusz Kantor și respectiv la lui Giorgio Strehler”. În articolul „Răzbunare feministă”, Dinu Grigorescu comentează piesa fantastică „Dona Juana” de Anca Visdei, dar și „Ambasada iubirii” de Iosif Naghiu, scoasă din uitare de actorul Marius Bodochi, devenit regizor; despre această piesă „în dezbatere” scrie și G. Răzvan; la rândul său, Alexandru Jurcan scrie despre spectacolul „Livada cu vișini”, realizat de Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj.
La rubrica „Teen Spirit”, Natalia Costache scrie „Din ciclul scrisori pentru Aime”, la „Educație”, Adrian Costache scrie despre „Evenimentele recente”, iar rubrica „Contre-pied” este întreținută de Gelu Negrea, și cea de „Rock” de Codruț Radi; pitorească este și rubrica „Culinar” de Florica Bud. Nu lipsește „Vitrina cu cărți”, în care sunt semnalate cele mai recente, scrise de: Horia Bădescu, Constantin Cubleșan, Eugen Uricariu, Sonia Elvireanu, Mircea Petean, Liviu Capșa, Gavril Moldovan, Răzvan Nicula și Menuț Maximinian; în final, revista semnalează cu promptitudine cele mai recente evenimente culturale din municipiul Cluj. Vă dorim lectură plăcută!

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]