Nemuritorii de pe Ilve ! Augustina, din neamul Cătunenilor, a împlinit 104 de ani ! O viaţă trăită aproape de Cer !

Augustina Cătuna, mătuşa domnului profesor Sever Ursa, din neamul Cătunenilor, Ilva Mare, iată, cu ajutorul lui Dumnezeu, a împlinit 104 de ani, o vârstă ca un arc peste vremuri.
Mătuşa Augustina mai are şapte fraţi, toţi au trecut la Domnul, Ştefan a trăit cel mai puţin, aproape 90 de ani, iar Traian, cel mai mult, 102 ani, aşadar mătuşa Augustina are deja un mic record, 104 ani.
Simpatica doamnă învăţătoare Viorica Cătuneanu, nepoata mătuşii Augustina, rămasă sus la Poiană, familiarizată cu arta scrisului, ne-a spus, „Demult, la un început de toamnă, care anunţa sosirea cu un alai de frunze aurii, când la orizont se pierdea zborul păsărilor plecate spre alte tărâmuri, venea pe lume în Poiana Cătunenilor al cincilea copil al familiei Sofia şi Trofim Cătuna, în toamna anului 1913, 11 septembrie. A trecut prin cele două războaie mondiale, a dus pe umeri nu numai povara anilor şi a atâtor situaţii dificile, multă muncă, istovitoare, bucurii dar şi tristeţi. Acum nu poate să coboare din pat, nu vede, aude puţin, dar memoria şi luciditatea n-au părăsit-o. Acum o altă toamnă îi bate la fereastră, gândurile se adună în stoluri, amintirile o însoţesc, sunt alături de ea, n-au părăsit-o. Are încredere în Dumnezeu. Toţi nepoţii, strănepoţii, rudele, vecinii şi prietenii îi urează să aibă, în continuare, zile senine, fără norii tristeţii şi ai singurătăţii. La mulţi ani!”
Aşadar mătuşa Augustina, nepotul Sever Ursa şi nepoata Viorica Cătuneanu, au un redutabil punct comun, s-au născut în Poiana Cătunenilor, Ilva Mare, sătucul ancestral cu 50 de case şi la 1200 de metri altitudine. Poiana aceasta este o poiană a românismului viguros şi a oamenilor curaţi şi aspri cu asprimea istoriei. Dânşii au supravieţuit pentru că au stat tare în rădăcinile lor de români, cu palmele bătătorite şi cu faţa la Dumnezeu, amestecaţi cu veşnicia locurilor niciodată apusă. Domnul profesor Sever Ursa îmi spunea cândva, „Sunt mândru că m-am născut în Poiană şi am crescut cu brazii de acolo. N-am întors spatele niciodată acestui sat care a adus un strop de frumuseţe.
Mătuşa Augustina, domnul Sever Ursa, doamna Viorica Cătuneanu vin din înaltele ochiuri de lumină ale Poienii Cătunenilor. Acei cătuneni care, strânşi la masă, înainte de a gusta bucatele, se ridicau de pe scaune şi spuneau „Tatăl Nostru.” De aceea aceşti oameni mor foarte puţin.
Poiana Cătunenilor este o poiană a soarelui, loc ascuns de Dumnezeu agresiunii oamenilor, aici şoapta vântului se înfăşoară într-o linişte cerească, iar oamenii îşi luptă existenţa prin viguroasele lor rădăcini. În sătucul dintre nori, vremurile vremuiesc liniştite printre lacrimi şi bucurii, iar valul răului de jos este o părere.
În Poiană viaţa este, totuşi aspră, există aici o uimitoare unitate de supravieţuire între oameni, animale, păşuni şi păduri. Oamenii ştiu să îmbătrânească frumos. La mulţi ani, mătuşă Augustina!”

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]