Ne va lipsi mult timp profesorul Augustin Costea

Luna ianuarie a fost una de doliu pentru mocodeni, pentru mititeni, nimigeni şi năsăudeni. Au condus atunci, cu tristeţe în suflet, pe drumul fără întoarcere, un vrednic slujitor de şcoală, profesorul Augustin Costea.

A plecat aşa discret, abia perceptibil, cum a şi trăit, a plecat aşa de grăbit. Na mai avut răbdare să aştepte nici mărirea pensiei, şi aşa diminuată, nici obţinerea unui bilet de tratament în vreo staţiune balneo-climaterică, pentru a-şi tămădui unele suferinţe fizice. Parcă ştia că şansele erau inexistente.

În timpul ritualului de înmormântare, la care au participat mulţi consăteni, foşti elevi, foşti colegi de şcoală şi de muncă, mi-am amintit de unele momente deosebite din viaţa şi munca celui adormit în Domnul.

Anii serviţi la catedra de muzică a Liceului Pedagogic din Năsăud, cred că au fost cei mai roditori, cei plini de mulţumiri din întreaga sa activitate didactică. Aici, i-a ajutat pe viitorii învăţători să iubească arta sunetelor armonioase, să descifreze cântece pentru copii, i-a ajutat să-şi însuşească metodica predării acestui obiect de învăţământ. Tot aici, la Năsăud, a pus bazele unui cabinet de muzică, izolat fonic şi dotat cu tehnica necesară înregistrărilor şi audiţiilor muzicale. Aici, în acest cadru special amenajat, îşi desfăşura orele, făcea consultaţii pentru lecţiile practice, audiţii muzicale sau pregătea programe cultural-artistice.

A participat cu formaţiile şcolii, pregătite de dânsul, la concursuri şi festivaluri judeţene şi naţionale, situându-se de fiecare dată pe locuri fruntaşe.

Foştii elevi al Liceului Pedagogic, azi dascăli de prestigiu la şcolile din judeţ şi din ţară, nu uită de perioada în care, din iniţiativa profesorului Costea Augustin, vizionau, lunar, spectacole de operă, operetă şi teatru, la Cluj, pe baza unui contract încheiat între conducerea operei din Cluj şi direcţiunea Liceului Pedagogic. Era o modalitate de iniţiere şi de familiarizare a viitorilor luminători au satelor cu elemente de mare cultură.

Rezultate frumoase în munca cu elevii a înregistrat şi la şcolile din Mocod şi Mititei, unde şi-a desfăşurat ultimii ani de apostolat, înainte de pensionare.

Toţi cei care ml-au cunoscut şi s-au bucurat de învăţăturile sale, elevi, profesori, colegi de şcoală sau de muncă, resimt dureros moartea lui şi se simt datori să-i transmită un mesaj de mulţumire şi recunoştinţă.

Îţi mulţumeşte P. C. părinte Florin, bunul tău elev, azi slujitor apreciat al altarului bisericii „Sfântului Nicolae” din Năsăud, care a evocat cu simţire şi multă recunoştinţă munca ta, subliniind că i-ai insuflat, prin competenţa ta, dragostea pentru cântec, dragoste ce-i va rămâne darul cel mai preţios pe care i l-ai făcut.

Cuvinte de duioasă amintire a rostit, cu îndreptăţită emoţie, şi profesorul Romulus Berceni, colegul tău de şcoală şi de clară de la Gherla, şi, mai târziu, de muncă, punând în lumină calităţile umane şi profesionale, precum şi performanţele atinse cu elevii pe care i-a instruit.

Îţi mulţumesc părinţii elevilor din Năsăud, Mocod şi Mititei pentru anii în care ai trudit la mintea şi sufletul lor, spre a le da o şansă de reuşită în viaţă.

Îţi mulţumesc foşti elevi de-ai tăi care, urmându-ţi exemplul, au organizat şi conduc, azi, formaţii cultural-artistice, promovând cântecul şi jocul românesc în ţară şi peste hotare. Îl amintim doar pe învăţătorul Lateş Florin şi soţia sa, de la Dorna Candrenilor, mari animatori culturali, cunoscuţi cu formaţiile lor, în ţară şi străinătate.

Te vom păstra mereu în suflet, omule bun şi profesor merituos, vom evoca în toate împrejurările chipul tău luminos, spre a nu lăsa ca cenuşa uitării să se aşeze peste memoria ta.

Să-ţi fie ţărâna uşoară şi sufletul mântuit!

Grigore Marţian