Monica Săsărman, consilier judeţean: Dacă eşti corect şi responsabil, lucrurile nu pot să nu se întâmple bine

Rep.: - În cei patru ani de mandat, aţi fost, multă lume spune, vocea Opoziţiei. V-aţi făcut cunoscută prin faptul că de fiecare dată aţi venit cu argumente şi cu legea în faţă. Ce reprezintă cei patru ani pentru Monica Săsărman?

          Monica Săsărman: - Pentru mine, în calitate de consilier judeţean, cei patru ani de Opoziţie au avut două componente principale. În primul rând, a fost mijlocul prin care mi-am aprofundat cunoştinţele în administraţia judeţeană şi apoi a însemnat chiar un set de realizări. Nu ştiu dacă sunt realizări mari sau mici, asta rămâne să hotărască cei care vor citi acest interviu.

          Rep.: - Consideraţi că în această perioadă, dacă nu aţi fi intervenit, uneori, ar fi fost adoptate proiecte care nu erau în acord cu legalitatea?

          Monica Săsărman: - Cred că da, iar dacă mă întrebaţi despre legalitatea actului administrativ, întotdeauna m-am străduit ca actul administrativ să îndeplinească două condiţii. Prima, să fie una legală, adică să respecte legislaţia pe care o avem şi a doua, să fie un act administrativ oportun, adică să folosească comunităţii. În momentul în care, anul trecut, s-a adoptat un proiect de hotărâre privind stabilirea unor taxe şi tarife la nivelul Consiliului Judeţean, chiar am atacat hotărâtea respectivă în contencios, pentru că nu avea un fundament corespunzător pentru legalitatea acelor taxe. Evident că am pierdut, cu motivarea că nu am justificat calitatea procesuală activă, adică nu am justificat interesul în promovarea unei asemenea acţiuni. Şi nu poţi să nu constaţi că avem un vid legislativ, ca un consilier judeţean să nu poată ataca în contencios hotărârea pe care Consiliul Judeţean o adoptă.

          Rep.: - Ce alte proiecte au fost vizibile datorită intervenţiei dvs.?

          Monica Săsărman: - Nu ştiu dacă au fost vizibile, pentru că nu le-am promovat în mass media destul de bine. Noi am spus la începutul mandatului că vom face o opoziţie constructivă şi noi chiar asta am făcut. Nu am politizat actul administrativ, nu am politizat activitatea din Consiliul Judeţean. Aş începe prin a vă spune că în 2013 alături de colegii mei am promovat unul dintre cele mai importante proiecte, şi anume un proiect de hotărâre privind aprobarea Programului de dezvoltare a zonelor cu potenţial turistic de interes judeţean. De ce? Pentru că am constatat că se vorbeşte foarte mult despre turism, însă judeţul Bistriţa-Năsăud la acest capitol era deficitar. Şi atunci, punctele pe care noi am considerat că trebuie să fie atinse s-au referit la infrastructura rutieră, infrastructura edilitară, respectiv apă-canal, evident că în zonele cu potenţial turistic am urmărit chiar modernizarea sau construirea punctelor farmaceutice şi spaţii de recreere şi puncte sanitare, cu consecinţa înfiinţării Asociaţiei Judeţene de Dezvoltare a Turismului.

          De ce spun că a fost un proiect deosebit de important? Chiar dacă plenul Consiliului Judeţean, la momentul respectiv, l-a respins, cred că singura motivare era că aparţine Opoziţiei şi opoziţia nu trebuie să bifeze pozitiv în activitatea administraţiei judeţene, ulterior am constatat că a constituit baza de la care au pornit proiectele promovate de către preşedintele Consiliului Judeţean.

 Vorbeam despre infrastructură rutieră. Vreau să vă spun că, în opinia mea,  acest proiect a fost avut la bază când s-a promovat proiectul „Poarta Transilvaniei”, un proiect extrem de complex şi care cuprinde zonele pentru care noi am militat foarte mult. Este vorba despre Arcalia – Sărăţel, Valea Bârgăului, Drumul Blajului, apoi drumul de la Strâmba, o lucrare începută dar abandonată – continuând cu Valea Ilvelor. De asemenea, în zona Colibiţa, prin concursul Consiliului Judeţean, a fost înfiinţat un punct farmaceutic şi un cabinet unde turiştii pot beneficia de asistenţă medicală, dacă se impune.

O experienţă pe care doar în opoziţie o poate dobândi un consilier

Rep.: -   Aş vrea să revenim la chestiunile administrative şi politice. Ce au reprezentat pentru dumneavoastră cei patru ani de opoziţie?

          Monica Săsărman:  O experienţă pe care doar în opoziţie o poate dobândi un consilier. V-am dat precizări despre proiectul cu dezvoltarea zonelor cu potenţial turistic. Nu a fost singura iniţiativă.  Întotdeauna am susţinut infrastructura medico-sanitară de la noi din judeţ în colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Avem unul dintre cele mai bine dotate inspectorate, din punct de vedere logistic. Avem Spitalul Judeţean, avem Policlinica, avem secţia de Obstretică şi Neonatologie. Anul trecut, în momentul în care am discutat despre bugetul judeţului, am avut un capitol care viza proiecte regionale. Era un coş mare de bani despre care nu se spunea mare lucru. Împreună cu colegii mei din PNL am decis ca acel program să fie împărţit în subprograme şi unul dintre subprograme se referă la modernizarea Spitalului Orăşenesc Năsăud printr-un partaneriat public-public. Evident, amendamentele nu au trecut la vot, dar ulterior am sesizat că lucrurile încep să se mişte şi pentru spitalul din Năsăud şi acest lucru nu poate decât să ne bucure. Retoric, aş întreba, dacă nu am fi sesizat, insistat şi adus pe masa Consiliului Judeţean, oare la fel ar fi decurs lucrurile sau ar fi rămas ca până în anul de graţie 2015? O mare atenţie am acordat şi sistemului medical pentru că întreaga populaţie a judeţului trebuie să beneficieze de servicii medicale bune, atât cât permit atribuţiile, pentru că noi avem în administrare doar Spitalul Judeţean. Restul, partea medicală, ţine de Ministerul Sănătăţii.

          Rep.: -  Prin natura pregătirii dumneavoastră, şi mă refer acum la cea de dascăl, aţi fost şi unul dintre promotorii unor proiecte educaţionale.

          Monica Săsărman: - Prioritar pentru noi a fost inclusiv sistemul educaţional de la noi din judeţ. Întreaga preocupare a culminat anul trecut, undeva în toamnă, când s-a reuşit, prin concursul Consiliului Judeţean, al Centrului Judeţean pentru Cultură, organizarea unei conferinţe naţionale în colaborare cu Asociaţia Învăţătorilor din Bistriţa-Năsăud. Chiar a apărut, la momentul respectiv, prima revistă „Perspective didactice” şi eu cred că a fost un lucru bun pentru judeţul nostru. Dacă tot vorbim despre educaţie, în Strategia de dezvoltare a judeţului, noi chiar am cerut să fie introdus un punct distinct care vizează revigorarea, reînfiinţarea şcolilor de arte şi meserii, a şcolilor profesionale, cu specific pentru fiecare comunitate în parte.  Se pare că în momentul în care am analizat strategia şi am venit cu această propunere, parcă am anticipat că se va pune accent şi pe acest sistem de învăţământ pe care, practic, l-am uitat. Nu am uitat nici de persoanele cu dizabilităţi, şi tot anul trecut am propus un subprogram privind înfiinţarea atelierelor protejate. Aceatsă idee aparţine consilierului judeţean Samuel Coman, chiar dacă se crede a fi a preşedintelui CJ. Până în prezent nu s-a reuşit a se face mare lucru în acest sens şi nu am înţeles de ce.