Moaștele Cardinalului Iuliu Hossu au ajuns la poalele Mănăstirii Nicula

Am plecat, miercuri 14 august 2019, spre Nicula încărcat sufletește de întâlnirea Papei Francisc de la Blaj, cu credincioșii greco-catolici și nu numai cu ei, eliberat oarecum de lașitate, prin cea de a doua participare la mitingul diasporei din 10 august, învăluit în impresiile de lectură ale lucrării ,,Geniul greco-catolic românesc”, autori – Cristian Bădiliță, Laura Stanciu, Editura ,,Vremea”, București, 2019.

Am găsit repede o mașină de ocazie a cărui șofer m-a dus la Gherla unde ca de obicei am descins în librăria ,,Galaxia Gutenberg” pentru a căuta carte ,,Rămâi cu noi, Doamne!”, editată de Departamentul de Voluntariat al Bisericii Greco-Catolice  ,,Bunavestire” din Bistrița, mai ales că Ana Blandiana în revista ,,Mesagerul Sfântului Anton”, nr. 755 (iulie-august 2019), prezentând cartea, pomenește de tatăl meu, preotul Grigore Zăgrean. Nu aflu cartea, în schimb îmi cumpăr volumele: ,,Martori ai fericirii. Șapte vieți de sfinți români”, Editura ,,Humanitas”,2019, autori-Francisca Bălăceanu, Monica Broștean și ,,Opera poetică a lui Rainer Maria Rilke” (Editura ,,Paralela 45”, 2011). Pentru lectura intervalelor de răgaz m-am înarmat de acasă cu ,,Poeziile religioase” ale lui Adrian Popescu, antologie alcătuită de Ion Buzași, Editura ,,Galaxia Gutenberg”, 2010).

Ajung la capela ,,Sfântu Iosif” din Gherla. Aici cei adunați recitau un rozariu și cântau melodii mariane. Mă întâlnesc cu preotul Vasile Vranău din Dej care îmi spune că n-a primit articolul meu ,,Dincolo de zid. Cardinalul Iuliu Hossu în dosarele Securității”. Îi promit să-l expediez în curând. Constat că au apărut în mulțimea adunată  noi chipuri de preoți, mai tineri. La ora șaisprezece sosește PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. El rostește o scurtă rugăciune, evidențiază noutatea pelerinajului spre Nicula din acest an, prezența unor părticele  din moaștele  Cardinalului Iuliu Hossu, recent beatificat de Papa Francisc. La ora șaisprezece și un sfert, cu icoana Fecioarei Maria și cu moaștele Cardinalului Iuliu Hossu în față, șirul pelerinilor se pune în mișcare spre Nicula, spre noua biserică greco-catolică din sat, locul unde pelerinii se vor opri fiindcă Mănăstirea atât de dragă Episcopului Iuliu Hossu, ,,pe calea scumpă sufletului meu”, a fost ,,furată” în 1948, când BRUR a fost scoasă în afara legii și mănăstirea a fost ,,trecută sub administrație ortodoxă”, iar starețul ei, călugărul Leon Man a fost arestat și a murit în închisoarea din Gherla. Ordonanța  Prezidențială nr. 49/2002 prin care se opreau lucrările la Complexul Monahal Nicula, a fost încălcată și în spatele vechii biserici greco-catolice s-a ridicat o uriașă biserică. Probabil că într-o noapte, la un moment tulbure și mișelesc, biserica greco-catolică clădită între anii 1875-1979 va fi spulberată de ,,suflul” noului mastodont.

PS Florentin Crihălmeanune-a explicat înainte de a pleca semnificațiile pelerinajului. El ne amintește de soarta noastră de trecători pe acest pământ,  pelerinajul înseamnă și un moment de mortificare și are un anumit scop. S-au intonat cântece mariane, s-a rostit un Rozariu. În satul Nicula suntem îmbiați cu cozonac și cu sticle de apă plată și apă minerală. Spuneam și altădată că Nicula este țara busuiocului. Aproape la fiecare poartă vezi buchete de busuioc spre vânzare sau gratuit. Miroase a busuioc, miroase a gură de rai.

La ora optsprezece, în sunetul clopotelor de la Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului”, pelerinii ajung la destinație. Relicvariul cu moaștele Cardinalului Iuliu Hossu este așezat pe masa foișorului unde se vor desfășura marea parte a manifestărilor religioase. Iată că moaștele  Cardinaluluiau ajuns la poala Mănăstirii Nicula, unde Episcopul s-a adresat zecilor de mii de pelerini, de atâtea ori. Sper că va veni ziua când moaștele Preafericitului Iuliu Hossu vor poposi acolo unde le este locul, în biserica de piatră, unde a fost așezată spre cinstire icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria, fiindcă un rapt rămâne rapt, deși el poartă sigiliul dictaturii  comuniste.

PS Florentin Crihălmeanu a participat la Vecernie și la Paraclisul maicii Domnului. Apoi într-o nouă alocuțiune a reiterat particularitatea  acestui pelerinaj, prezența moaștelor Cardinalului Iuliu Hossu, a citat din predica acestuia din anul 1948, de la Mănăstirea Nicula, pe care a rostit-o în fața a peste 50000 de pelerini și după cum mărturisește în volumul  său de memorii ,,Credința noastră este viața noastră” ( Editura ,,Viața Creștină”, 2003), în mulțime fiind și 200 de agenți ai Securității comuniste. Preafericitul Iuliu și-a continuat pelerinajele sufletești la Nicula și în timpul detenției din închisoarea de la Sighet  și în perioada domiciliului obligatoriu în mănăstirile ortodoxe. ,,Cardinalul este cu noi!” a exclamat PS Florentin Crihălmeanu. ,,Noi suntem continuatorii pelerinajelor Episcopului Iuliu”, a adăugat  Episcopul, deși, am adăuga noi, frații ortodocși ne-au confiscat și acest pelerinaj, așa cum ne-au ,,furat” și cântecele, nu mai zic de biserici și mănăstiri (aflu din volumul ,,Geniul greco-catolic românesc”, că BRUR nu i-a fost retrocedată nici o mănăstire).

După pauza pentru cină, manifestările religioase au continuat cu: ,,Calea Sfintei Cruci”, ,,Rozariul de bucurie”, Sfânta liturghieAdorație Euharistică,, Miezunopterul,cântece  și rugăciuni mariane. Calea Crucii a fost interpretată de tinerii de la ASTRU Cluj. Părintele vicar Anton Crișan a explicat încă o dată rugăciunea Rozariului, a Paraclisului Maicii Domnului și ne-a pregătit sufletește pentru taina Sfintei Liturghii.  A insistat mult  pe rugăciunea contemplativă și cristologică, Adorația Euharistică, o prelungire a liturghiei. Neobositul și fermecătorul Toni Crișan te contaminează cu bucuria lui provocată de momentele de rugăciune. Preotul Toni este molipsitor. Începe să plouă. Se audiază frecvent ,,Imnul episcopilor martiri”, pe care eu îl asociez  cu poemul lui Adrian Popescu ,,Cei șapte fericiți”, publicat în ,,România Literară” nr.24-25/2019.

La ora șase plec spre Mănăstirea Nicula. Revăd  biserica noastră, cu fațada scorojită, constat niște lucrări la fundație, pe părțile laterale. Chiliile călugărilor greco-catolici sunt încă în picioare, deși se poate observa că ele sunt neglijate intenționat.

Imaginar  aud cuvintele Episcopului Iuliu Hossu de la ultima lui predică din 1948, în fața credincioșilor, mai mulți veniți pe jos. Mă înfioară încă o dată nedreptatea care i s-a făcu Bisericii Blajului prin neretrocedarea Mănăstirii Nicula, aici pelerinajele cunoscând afluența cea mai mare în perioada 1920-1948. Cumpăr pentru copiii de pe ulița din Malin unde locuiesc renumitele șiruri cu turtițe și constat cu bucurie că există și turtițe cu oglinjoară. Pe drumul de reîntoarcere îmi cumpăr o cafea. Ajuns la biserica noastră din satul Nicula, particip la Utrenie și la sfințirea obiectelor cumpărate de pelerini. Nu sunt obosit deloc. De fiecare dată când vin la acest pelerinaj retrăiesc  umilința asumată a Episcopului nostru PS Florentin Crihălmeanu care își conduce cu atâta perseverență și cu atâta speranță turma mică spre Nicula, cu durere văd cum calea spre Mănăstirea noastră îi este blocată.

La ora nouă, în prezența PS Florentin Crihălmeanu începe Liturghia arhierească. În predica sa PS Florentin Crihălmeanu reiterează importanța acestui pelerinaj, remarcă ineditul lui, reamintește că doi papi, Clement al XIII-lea în 1767 și Papa Pius al XI-lea în 1928,  prin Decrete papale au acordat Indulgență plenară celor care la Nicula se vor mărturisi și se vor cuminica. PS Florentin Crihălmeanu subliniază că prima comunitate călugărească de la Nicula s-a constituit în 1936, când Episcopul Iuliu Hossu a încredințat Mănăstirea Nicula Ordinului Sfântului Vasile cel Mare. Aici la Nicula au fost hirotoniți zeci de preoți greco-catolici. A explicat semnificația sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, a rostit o rugăciune pentru Fericitul Iuliu Hossu, martir al credinței, primul cardinal al românilor. A acordat Indulgența plenară pelerinilor care pe urmă au venerat moaștele,ex-ossibus, ale Cardinalului Iuliu Hossu, a citat dinultima predică, din 1948 a înaltului prelat, de la Nicula: ,,La anul când vom fi fericiți să ne vedem aici, să aduceți fiecare de mână și alți frați și surori, iubiți ai voștri, la izvorul milelor și al mângâierilor de la Nicula”. Pagini de cronică reală care nu pot fi șterse oricâte biserici și construcții ar înălța cei care s-au cuibărit pe nedrept la Mănăstirea Nicula.

A urmat obișnuitul schimb de mulțumiri din parte PS Florentin Crihălmeanu și a preotul paroh Patrciu Sălăgean. Niște prieteni din Beclean m-au ,,rechiziționat” de pe drum și am ajuns cu bine în orașul ,,Șarpelui albastru” pe la ora cincisprezece. Încă odată la Nicula s-au amestecat în mine  bucuria,cu umilința și cu speranța.

Pe postul TV ,,Realitatea” s-a prezentat un scurt reportaj de la Nicula din care reieșea că atât ortodocșii cât și greco-catolicii s-au rugat la Mănăstire, fără a se prezenta situația reală, deși același reporter, îmi relata un cumnat, la radio a prezentat detaliat adevărul.


Comentarii

23/08/19 10:26
Vizitator

In loc de comentariu, mai bine "Imnul Episcopilor Martiri", care a fost cântat la Blaj, la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie din duminica, 2 iunie 2019, în cadrul căreia au fost beatificaţi şapte episcopi martiri greco-catolici de către Sanctitatea Sa Papa Francisc. Autoarea versurilor Imnului Episcopilor Martiri este Anamaria Carmen Opreanu:

1. S-au născut pe-aceste plaiuri, au păzit ce-i românesc,
Preoți sfinți cu drag de țară, cu glas dulce-ardelenesc;
Au iubit Cetatea Romei, s-au rugat in graiul lor,
Cu Rozarul Maicii Sfinte au unit acest popor.

REFREN:
Sfinții mei din catedrale, cu inel arhieresc,
O coroană de lumină ați primit ca dar ceresc.
Am păstrat credința noastră și în veci n-o voi lăsa,
A fost toată viața voastră, este toată viața mea!

2. Într-o noapte-n mare taină spre Calvar pe toți i-au dus,
Stele-n cer dau mărturie că mergeau după Isus;
Si-au murit bătuți și-n chinuri, umiliți şi-nfometați,
Cu durere mare-n suflet că de frați au fost trădați.

3. Ce iubire fără seamăn! Câtă jertfă! Cât prinos!
Câte cruci pe ziduri scrise! Câte - altare cu Cristos!
N-au fost niciodată singuri, a stat Domnul lângă toți
Și în sfinte catedrale și în temnițe cu hoți.

4. Șapte sfinți, martiri episcopi, cu iubire au sădit,
In grădina Maicii Sfinte, boabe care au rodit;
Rod bogat adună Domnul în mănunchi la Liturghii,
Din Biserica Unită ce în veci va dăinui.

CODA:
Sunt catolic și credința eu pe veci o voi păstra,
A fost toată viața voastră, este toată viața mea.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]