Mircea Prahase: „Pensia este un lucru firesc pe care-l primesc în viaţa mea fără emoţii"

Rep.: - Profesorul-cercetător ştiinţific principal Mircea Prahase se află la un nou capitol din viaţă, pensionarea. Este greu de trecut acest prag?

Mircea Prahase: - Este un lucru firesc pe care-l primesc în viaţa mea fără emoţii pentru că pe agenda mea sunt prea multe preocupările pentru a mă gândi la pensionare. Voi lucra în continuare la volumul cu numărul 17 din „Studii etnologice” pe care o consider una dintre cele mai mari realizări ale mele. Cele 16 volume de până acum însumează peste 5600 pagini, care ilustrează cu precădere zona Năsăudului, dar şi alte zona etnografice ale judeţului. Am conceput această revistă ca pe un loc în care nu numai specialişti universitari să-şi poată spune părerea vizavi de cultura tradiţională, ci şi dascălii care fac muncă de cercetare. Revista a fost ca o uşă deschisă pentru toţi cei care au avut ceva de spus în domeniul tradiţiilor, fie că au fost din judeţul nostru sau de la Iaşi, Cluj, Suceava, Baia Mare, Mureş etc. Am ţinut ca revista să aibă rubrici permanente de la „Rebreaniana”, „Coşbuciana”, la „Etnografica” sau „Filologica”. Am o satisfacţie deosebită când mă uit în bibliotecă şi văd această muncă de o viaţă.

Rep.: - Suntem convinşi că prin grija dumneavoastră revista va dăinui şi de acum înainte în rândul publicaţiilor de succes ale judeţului.

M.P.: - Sperăm ca aşa să fie. Vreau să vă spun că preocupările mele sunt divers,e voi colabora şi de acum la realizarea unor lucrări monografice, iar pe biroul meu mă aşteaptă circa 1 mc de cărţi care au rămas necitite. De asemenea, dacă voi avea timp şi sănătate sper să reuşesc să-i surprind pe cei care mă cunosc de-o viaţă şi cu o carte despre amintirile mele, multe şi frumoase.

Rep.: - Amintiri frumoase, legate îndeosebi de cercetare. Roade ale muncii dumneavoastră se regăsesc şi în cărţile pe care le-aţi editat până acum.

M.P.: - Aşa este, de-a lungul vremii am tipărit mai multe volume colective sau de autori, menţionând aici „Zagra – o monografie posibilă”, „Bistriţa-Năsăud – mediul şi tradiţia”, „Bistriţa-Năsăud – locuri şi oameni”, „Fragmentarium”, „Periplu istorico-toponimic – Valea Zăgrii”, „Porecle şi supranume din Bazinul Superior al Someşului Mare”, „Glosar regional”. O mare satisfacţie pentru mine este faptul că am reuşit să edităm „Dicţionarul toponimic al lui Nestor Şimon”, care poartă parfumul de epocă al limbii, fiind o lucrare de peste 1100 pagini, pe care am transcris-o destul de greu, aranjând alfabetic termenii toponimici. O lucrare de pionierat, care a fost apreciată de critica de specialitate.

Rep.: - Activitatea dumneavoastră însumează aproape 50 de ani de muncă în domeniul culturii.

M.P.: - Dacă punem în calcul şi anii de facultate de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, aşa este. Primul loc de muncă oficial a fost în anul 1970 ca asistent universitar la Institutul de Învăţământ Superior din Suceava. A urmat, apoi, funcţia de documentarist la Casa Corpului Didactic Bistriţa, apoi de director al Centrului Judeţean al Creaţiei Populare. După Revoluţia din 1989 sunt numit director general la Biblioteca Judeţeană, apoi muzeograf la Muzeul Judeţean, unde am fost până-n pragul pensionării. Din 1994 am ocupat funcţia de director timp de mai mulţi ani, preocupându-mă întotdeauna ca latura profesională să aibă un rol important pentru colegii mei, dar în acelaşi timp, ca fiecare să se simtă ca într-o familie.

Rep.: - Omul Mircea Prahase a ajutat de-a lungul timpului pe fiecare dintre tinerii dornici să se apropie de cultura tradiţională. În acelaşi timp, munca dumneavoastră a fost răsplătită cu o serie de premii la nivel naţional, amintind aici doar medalia „Meritul cultural pentru cercetare ştiinţifică” acordată de preşedinţia României”. Sunteţi un om care va rămâne, prin tot ceea ce a făcut, în istoria etnologică a acestei ţări. Cu siguranţă lucrările nu se vor opri aici pentru că judeţul are nevoie de specialistul Mircea Prahase. Vă dorim sănătate, viaţă lungă şi fie ca pensia să fie doar un nou început.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]