Cărţile prietenilor mei

Menuţ Maximinian: „Rădăcini împrumutate”

(Ed. Karuna, Bistriţa, 2009)

Tânărul cercetător Menuţ Maximinian, absolvent al unor studii de specialitate în domeniu, respectiv al Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Litere, secţia română-etnologie, a scos de sub teascuri, cea de-a şaptea carte, „Rădăcini împrumutate”, (Ed. Karuna din Bistriţa, 2009), dovedindu-se încă o dată că îmbinarea fericită a cunoştinţelor acumulate în şcoală, talentul scriitorului şi jurnalistului, apărând o carte pe care noi, în modestia noastră, o asemuim unei teze de doctorat sau a unei lucrări ştiinţifice de masterat, domnia sa fiind şi masterand al Universităţii de Nord din baia Mare, lucru de care credem că marele etno-sociolog Dimitrie Gusti ar fi extrem de mândru, dacă extrapolăm momentul vremii sale cu timpurile noastre.

Din anul 2008, Menuţ este şi membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, fiind redactor al cotidianului „Răsunetul”, fiind un redactor bine pregătit profesional, fapt pentru care ocupă un loc binemeritat în redacţie, apreciat de colectivul în care lucrează, lucrând de-a lungul anilor şi ca realizator de emisiuni la Tv Bistriţa (2006.2008), la AS TV din anul 2008, iar la radio „Renaşterea” a lucrat în perioada 2006-2007.

Toată această preocupare a avut rezultate meritorii pentru tânărul Menuţ, care la doar vârsta de 30 de ani, se poate lăuda cu o zestre remarcabilă, lucru materializat în primul rând în cele şapte cărţi, apoi în numeroasele sale îngrijiri de carte, antologii şi colaborări la reviste şi ziare din ţară şi străinătate. Un lucru remarcabil, nu-i aşa?

În cărţile sale se îmbină într-un mod fericit munca sa de cercetare, talentul literar şi jurnalistic, prilejuind în mod fericit apariţia unor lucrări de calitate şi larg interes în rândul cititorului, dar şi a specialistului.

Astfel, în „Confesiuni” (Ed. Arcade, Bistriţa, 2004), Menuţ îşi etalează talentul reportericesc, adunând interviuri cu unele dintre cele mai importante vedete de folclor din ţară: Sofia Vicoveanca, Nicoleta Voica, Angela Moldovan, Benone Sinulescu, Valeria Peter Predescu (o regretată şi dragă prietenă a noastră şi a lui Menuţ), apoi în „Cartea Diuganilor” (Ed. Karuna, Bistriţa, 2006), talentul scriitorului, ziaristului şi cercetătorului este pus în slujba dragilor săi consăteni, cărora le oferă monografia satului său, Dumbrăviţa, sat pe care şi subsemnatul l-a avut în păstorire în alte vremi.

Calitatea şi talentul să ziaristic răbufneşte cu prisosinţă în „Generaţia în blugi”, cuprinzând pastile strânse şi orânduite pentru generaţia sa de tineri, de-a lungul a şase ani în rubrica susţinută în ziarul „Răsunetul”, apoi mai reliefat şi pregnant se vede talentul său în „Chip de înger” (Ed. Karuna, Bistriţa, 2007), o istorie sentimentală a aşezământului Sfântului Iosif de la Odorheiul Secuiesc, unde 120 de copii sunt îngrijiţi de 10 măicuţe, apoi talentul său literar, scriitoricesc reiese din volumul „Pe aripile cerului”, talentul său jurnalistic reieşind cu prisosinţă în cele treisprezece proze scurte.

Încă o dată, activitatea sa de jurnalist este pusă cu prisosinţă în valoare prin reportajul de amploare „Povestea Anei” (Ed. Lidana, Suceava, 2009), în care este cuprinsă latura umanitară a voluntarilor de caritate, scriitorul şi jurnalistul fiind implicat într-o serie de acţiuni umanitare ale Fundaţiei Ana.

În sfârşit, cea mai reprezentativă carte realizată de către Menuţ Maximinian într-un stil reportericesc şi de cercetare inconfundabil, este volumul „Rădăcini împrumutate”, (Ed. Karuna, Bistriţa, 2009), o realizare tipografică de excepţie a doctoranzilor Tiberiu Irimia şi Mariana Pop, fără a uita şi contribuţia de excepţie a lectorului de carte, prof. dr. Vasile V. Filip, a corectorului, prof. Doina Macarie, şi a celorlalţi care au făcut ca Editura Karuna să fie cunoscută şi recunoscută de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţământul superior românesc, fapt pentru care îmi permit să le adresez felicitări, sperând ca în curând să fiu unul dintre beneficiarii acestei edituri de prestigiu.

Reîntorcându-ne însă la Menuţ Maximinina, am putea să ne alăturăm cu prisosinţă aprecierilor şi spuselor celor mai competente păreri ale unora dintre cei mai apreciaţi scriitori din literatura noastră. Astfel, scriitorul Olimpiu Nuşfelean, poet şi prozator de înaltă ţinută literară şi director al Revistei „Mişcarea literară”, fondată de însuşi marele Liviu Rebreanu, îl consideră pe Menuţ „un reprezentant important al publicisticii şi culturii bistriţene, făcând parte dintr-o generaţie dinamică şi tânără, care are un rol şi un mesaj demn de luat în considerare în orizontul cultural al Bistriţei, Becleanului şi Năsăudului, iar ca membru al Universităţii clujene şi ca membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti”, şi am adăuga noi ca membru al Societăţii Scriitorilor Bistriţeni şi a celei de scriitori din judeţul Bistriţa-Năsăud, unde este şi secretar, hărnicia şi abnegaţia sa fiind răsplătite, aşa cum se cuvine, amintind aici premiul municipiului Bistriţa pentru cel mai bun jurnalist al anului 2005, premiul pentru promovarea culturii româneşti a Fundaţiei Progress, 2005, Diploma de excelenţă pentru promovarea valorilor neamului, OADOR, 2005, Premiul I în cadrul proiectelor culturale iniţiate de Fundaţia Ana, Suceava, cu volumul „Confesiuni” (Ed. Arcade, 2004), Premiul Instituţiei Prefectului pentru voluntariat şi cel mai bun voluntar al anului 2006, fiind desemnat voluntarul anului de Consiliul Local şi Primăria Bistriţa, 2006, fără a enumera toate diplomele şi premiile de excelenţă primite de Menuţ, dar care îi face cinste şi le considerăm încurajatoare la numai 30 de ani.

Dar, reîntorcându-ne la aprecierile scriitorilor, nu putem să facem abstracţie de spusele părintelui poet Ioan Pintea, care îl considerăm „un om deosebit. Agreabil, cuviincios, îndrăzneţ, polemic, când e nevoie, răbdător, iscoditor, atent, nedispreţuitor. Îl văd totdeauna foarte fericit când scrie bine sau foarte bine despre semenii lui. Îl văd supărat şi nefericit atunci când scrie rău sau foarte rău despre semenii lui. E un jurnalist cu bun simţ. E vorba, în acest caz, în ceea ce îl priveşte, de altruism, prietenie şi de altele.

Preocupat de cultura vie şi netrecătoare, de credinţa mărturisită şi de tot ceea ce înseamnă înţelepciune şi doxologie, Menuţ Maximinian „provoacă” prin scrierile lui, la modul rodnic şi ziditor nemerniciile şi găunoşeniile zilei. E de apreciat hărnicia lui şi insistenţa lui vizavi de fenomenele culturale din judeţ (şi nu numai). Scrie cu profesionalism şi competenţă, are darul de a te face cititor fidel. Şi nu e puţin lucru.

Cărţile lui se constituie, după părerea mea, într-un adevărat exerciţiu de comuniune. El ştie, ceea ce demult am uitat cu totul, să stea de vorbă cu celălalt, să tăifăsuiască în numele pasiunilor culturale”.

Într-o recentă întâlnire, amândoi fiind la o acţiune culturală la Bistriţa, organizată de Centrul Judeţean pentru Cultură, l-am întrebat pe Menuţ despre felul cum a reuşit să scrie cartea „Rădăcini împrumutate”. Mi-a mărturisit dezinvolt: „Mi-am luat armele reporterului, reportofonul, aparatul de fotografiat, informaţia şi am pornit în pelerinaj spre Odorhei, o zonă necunoscută mie, dar care mi-a devenit dragă. Mi-a devenit dragă numai pentru faptul că este tot atât de românească ca şi celelalte, apoi intuiţia şi istoria m-au ajutat dă descâlcesc fenomenul „Odorhei”, românul din mine şi-a spus cuvântul şi a ieşit aşa cum vedeţi această carte!” O bijuterie românească, m-am gândit eu, contra a tot ceea ce se petrece în Harghita şi Covasna, sub ochii obosiţi ai puterii, un evident proces de deznaţionalizare, ba „chiar de purificare etnică”, cum remarcă prof. dr. Vasile V. Filip în prefaţa volumului, lucru ce l-am găsit pe întreg cuprinsul lucrării, cercetarea autorului fiind prilejuită şi de o bibliografie bogată, a cunoaşterii profunde a istoriei poporului român, lucru pentru care închei cu ruga lui Menuţ: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire”. În speranţa că cele scrise de Menuţ vor avea ecou, vă invit la o lectură incitantă. Succes!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5