Mde!... Mda! (1)

Sunt două cuvinte întristător de corespunzătoare astăzi pentru orice domeniu de existență al poporului român.
Interjecție fiind, „mde!” exprimă semnificativ un sentiment, o atitudine fie de șovăială, fie de sfială sau de nehotărâre. Adverbul„mda!” vine el de la „da”, însă e o acceptare, o aprobare cu jumătate de gură., cu un puseu de îndoială.
Acum 83 de ani, faimosul dramaturg Eugen Ionescu publica la București volumul „NU”. Nu degeaba, în această chisăliță politico-socio-morală de „mdemda-uri s-a simțit nevoia ca în 2002 să se reediteze cartea.
Fiindcă mi-am propus mai multe episoade sub genericul de mai sus, iată, încep cu stră-strămoșii latini. Secvența aceasta a pornit de la un scurt dialog cu tatăl unui elev de-al meu. Omul voia să-și exprime stupoarea că limba latină va fi scoasă din școli. „Tocmai acum când fiu-meu înțelege și acceptă cu interes când mereu le spuneți: Uite, despre cuvântul acesta, despre expresia aceasta veți avea nevoie până veți ajunge moși și bunice.”
Da! Căci demonul-caracatiță, care lucrează pentru pierderea identității poporului nostru, e interesat și de aspectul acesta, al diminuării conștiinței originii de neam, al degradării tradiției românești și subcorticalii anglo-franco-germano-ruși, cu putere de decizie la nivel național, sunt interesați să îndepărteze tineretul de la conștientizarea realității că aproape 80 % din vocabularul românesc de zi cu zi e de origine latină.
Subcorticalii decidenți nu știu că pe frontispiciul intrării la Casa Albă e sculptat un singur cuvânt: „EXCELSIOR !”, („Mai sus!”) cuvânt latinesc, în marea țară a continentului nord-american, în care limba oficială e… engleza. Da, deviza SUA e exprimată latinește, de 225 de ani încoace!