Mâna dreaptă a sufletului nostru

Valentin Marica

De acum, nume de localități ce păreau sortite anonimatului, ca Aruncuta, Batin, Ceaba, Chinari, Hărțău, Hășdate, Herina, Orosfaia, Pădurenii, Sîniacob, Șioara, Tăușeni, Vița, alături de altele-sute, apar la scenă–deschisă, cu istoria și viața lor, cu dreptul la a fi cuprinse în cuvânt de evocare și faptă de cinstire. De acum, imensitatea localităților din Câmpia Transilvaniei devin „părți alese din istoria Transilvaniei”, ca să cităm un titlu din opera lui George Barițiu. De acum, nu doar Iuon Ișpan din Căpușul de Câmpie, despre care un ziar al Clujului scria în 1856, la moartea sa ( a trăit 106 ani), că întruchipează viața curată, nepăgubind pe nimeni, nesupărând și nefurând pe nimeni, e remarcabil personaj în acțiune trecut cu litera numelui pe imensa scenă a Transilvaniei ( a se vedea titlul cărții lui Mircea Zaciu, Ca o imensă scenă Transilvania); căci cu alți mii de Iuoni ai Transilvaniei, întruchipând vieți curate, credințe și jerfe, trainice praguri de viață și istorie în satele care i-a dat lumii, ne întâlnim prin osârdia cercetătorului dr. Vasile Lechințan. Domnia sa ne deschide cale dreaptă spre 1 Decembrie 2018, înveșmântându-ne în mesajul unei cărți ce pare scrisă, alături de autor, de fiecare dintre noi, câtă vreme cartea e ecranul panoramic al Câmpiei Transilvaniei și povestea fiecăruia, a celor cuprinși în „seminția fără greș” a Transilvaniei. Vorbim de impresionanta realizare editorială a cercetătorului Vasile Lechințan, Monografia satelor din Câmpia Transilvaniei apărută în cadrul proiectului cultural „Centenarul Marii Uniri sărbătorit în comuna Râciu, județul Mureș”. Cartea își are punctul de pornire în ideea temerară a primarului localității Râciu, Ioan Vasu, de a prezenta la Centenar zestrea de istorie și spiritualitate a Câmpiei Transilvaniei, care nu s-a bucurat până la această dată de o monografie, în istoriografia noastră fiind „lăsată mai la urmă”, după cum și încercările de dezvoltare economică sunt înregistrate mai mult în stadiul de proiect, amintindu-ne, spre exemplu, de proiectul construirii căii ferate Cluj-Reghin.
Monografia de acum este cu adevărat poartă deschisă spre istoria Câmpiei, prezentând datele de atestare documentară ale localităților, vestigiile arheologice, evenimentele importante, acte semnificative, personalități, instituții, alături de imagini topografice, etnografice și de artă populară, case, biserici, cimitire, monede, simțind astfel Câmpia Transilvaniei ( parafrazând o reflecție aparținându-i lui Ioan Alexandru) ca mâna dreaptă a sufletului nostru.
Sunt reunite în paginile cărții toate „flamurile” Câmpiei Transilvaniei, teritoriul a 3 județe actuale, Cluj, Bistrița-Năsăud și Mureș, perimetrul Câmpiei fiind marcat de liniile rutiere principale ce fac legătura între centrele urbane străjuitoare, E576 - Cluj-Napoca – Gherla –Dej- Beclean - Șintereag – Bistrița, E578 - Sărățel-Teaca-Reghin, E60 - Târgu-Mureș - Iernut – Luduș - Turda – Cluj-Napoca; granițele naturale între care au lăsat semne care nu se mai șterg Petru Maior, Șincai, Papiu-Ilarian, Iuliu Hossu, Ștefan Pascu, Pavel Dan, Ion Chinezu, alături de oamenii „ blândoci”, răbdători și jertfitori, încrezători în dreptate și Bunul Dumnezeu, trecuți prin „sabie și foc” în evenimentele cruciale de la 1848 sau din primul război mondial, culminând cu anul 1918 când s-au pus capăt nedreptății de 11 secole ( „cente” cum le numea Barițiu), Câmpia Transilvaniei preschimbându-se în „bătaie sacră” a timpului, în chemare fără de oprire „la iubire și voință”.

USR-PLUS

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]