#(Mai) rezist?

          De ceva timp, pe scena politică a ţării, practic de când pe tronul ei s-a aşezat sasul Klaus Iohannis, a apărut cu siglă # REZIST grupa de masă care, ca toate de acest gen, este preocupată de o singură cauză, nu contează dacă aceasta este sau nu agreată de populaţie. Grupul care o susţine este o minoritate, de obicei una cu foarte puţini membri, aceasta fiind de fapt secretul său, forţa lui stând mai mult în singularitatea obiectivului decât în argumentul numeric. De când a apărut, în acţiunile acestuia nu şi-a propus să realizeze ceva, de fiecare dată urmărind să oprească, să împiedice, să imobilizeze ceva. Aceasta este grupare de masă care tulbură tot mai mult viaţa politică de azi.  Se pare că USR este naşul acestei adunături, USR cu banderola #REZIST pe mânecă, sau mai bine spus, această grupare de masă şi ea, nocivă ca o ciupercă otrăvită pentru întreg spectrul politic de la noi. Singurul şi posibil aliat al acestei grupări de masă este Julien (fără Dacian) Cioloş, un caraghios franţuzit, cu o carismă ştearsă, aflat pe tuşă, nu are astâmpăr. În disperarea lui, doreşte să urce, aşa mic cum e, cumva, pe ceva, pe orice. Ar da ţara întreagă, precum regele Richard, dacă nu pe un cal, că-i greu de încălecat, măcar pe un măgar, acolo, numai să se vadă căţărat pe ceva pentru a fi neapărat deasupra tuturor.

          Un tânăr scriitor austriac – Elias Canetti - l-a criticat dur pe Freud în urmă cu şapte decenii pentru că s-ar fi concentrat asupra tulburărilor emoţionale ale individului. Acesta a susţinut în acest sens că nu individul era problema fundamentală a psihologiei sec. XX ci noua maladie, care degenerează, a corpului electoral: grupările de masă, care vor domina restul secolului. De-a lungul timpului, numai din acei care au studiat psihodinamica maselor neputând a le motiva comportamentul şi nici a-l corecta. Tânărul Canetti a avut dreptate, chiar dacă nu a fost corect ca Freud să fie criticat pentru că a încercat să vindece ceea ce el credea că trebuie vindecat. Poate că chiar membrii acestor grupări de masă putând, prin comportamentul lor, să devină obiecţi ai psihanalizei lui Freud, ca studiu de caz. În treacăt fie spus, Canetti, prea puţin cunoscut, în anul 1981, avea să primească premiul Nobel pentru literatură.

          Întrebarea care se poate pune este cum a putut să apară pe scena politică o asemenea excrescenţă maladivă care este gruparea de masă? În cele din urmă s-a descoperit că originea ei este în America, părinţii săi au fost doi dintre primii magnaţi ai presei americane, Ioseph Pulitzer şi William Randolph Hearst. Ei au constatat primii că un ziar de mare tiraj poate fi manipulat pentru a crea un  grup de presiune de mici dimensiuni (maximum 5% din electorat), dar care să fie extrem de dibaci şi care reuşeşte să se facă foarte bine auzit. Cei doi au împins America în războiul cu Spania în 1898. Politicienii, aproape fără excepţie, s-au opus aceste acţiuni, la fel ca şi cea mai mare parte a populaţiei. Dar Pulitzer şi Hearst au transformat intrarea în război în unicul subiect în jurul căruia şi-au organizat cititorii. Cele 5 procente electorale mobilizate de cei doi au fost suficiente pentru a determina câştigarea alegerilor de către candidaţii care susţineau intrarea în război.

          Asemenea grupare de masă, sub forma grupului de presiune dedicat cauzei unice, cum este #REZIST, tulbură tot mai mult viaţa politică de la noi. O motivaţie a acţiunilor acestei grupări de masă nocive poate fi şi mizeria clasei noastre politice care nu reuşeşte să-şi concentreze eforturile pentru rezolvarea multiplelor probleme ale ţării, având principala preocupare doar războiul dintre putere şi opoziţie, iar cel care întreţine acest război urât este chiar preşedintele ţării, Klaus Iohannis, cu atitudinea lui dualistă, în locul promovării unor acţiuni de mediere, aşa cum prevede Constituţia, pentru realizarea unui singur scop comun: bunăstarea ţării şi a cetăţenilor săi. Culmea este aceea că, în toată nebunia politică de la noi, în prima jumătate a anului 2019, anul alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale, România va conduce Consiliul Uniunii Europene prin preşedintele ţării şi Guvernul ei, doi duşmani de moarte, 27 de ţări membre aşteptând cu înfrigurare să vadă dacă aceştia îşi vor face sau nu ţara de ruşine. Toţi românii din această ţară speră că aceştia îşi vor onora cu cinste şi cu înţelepciune extraordinară unica şansă să se achite demni de această oportunitate istorică de care va depine locul pe care îl va ocupa în viitor România în marea familie europeană. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci această tumoare malignă va trebui extirpată, pentru a nu degenera în metastază, operaţie care trebuie efectuată de către popor, în mod democratic.

Comentarii

13/11/18 00:22
G. Hiba

Rezist. # Vezi bine că rezist.

14/11/18 22:01
#Rezist

Comunitățile civice #Corupția Ucide și #Rezistența anunță organizarea unui miting antiguvernamental în Piața Victoriei pe 1 Decembrie. Să scăpăm de grupul infracțional care a ajuns la conducerea României!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5