Macavei Al. Macavei şi-a lansat cartea la Cuibul visurilor din Maieru

Sub egida Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj-Napoca, Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, Muzeului „Cuibul visurilor” Maieru, Revistei „Cuibul visurilor”, Liceului Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru, Şcolii Gimnaziale „Iustin Ilieşiu” Anieş, Primăriei şi Consiliului Local Maieru, cunoscutul publicist Macavei Al. Macavei şi-a lansat cartea „Un fel de amalgam”, la Muzeul Cuibul visurilor din Maieru, într-o atmosferă destinsă şi distinsă, cu participarea a 25 de invitaţi, scriitori, jurnalişti, cadre didactice, foşti colegi de şcoală. Un semnal bun pentru dezvoltarea în continuare a vieţii spirituale în Maieru, îl constituie participarea primarului localităţii, teologul Vasile Borş, care, în repetate rânduri, a ajutat, de pildă, apariţia în continuare a revistei muzeului la care domnul Macavei este redactor, precum şi muzeul nostru. I-am mai văzut, printre alţii, pe Titus Cărbune, Valer Pop, Adrian Crăciun, Liviu Ursa, Vio Partene.
După ce-am urat bun venit oaspeţilor în Cuibul visurilor, i-am transmis „legătura” lui Icu Crăciun pentru a prezenta evenimentul. Acesta ne-a vorbit despre cartea sărbătorită, apărută la „Tipo Moldova” din Iaşi, anul acesta, în colecţia „Opera Omnia”, publicistică şi eseu contemporan, carte unde semnează „Cuvânt înainte” şi ne spune, „Cu siguranţă, bibliofilia i se trage de la profesorul de limba şi literatura română, Sever Ursa, care i-a fost şi diriginte. Precizez că acelaşi dascăl de suflet l-am avut şi eu.” Icu îl vede pe dl. Macovei un om meticulos, modest, drept şi generos.
Prezentarea mai amplă a volumului a fost făcută de către scriitorul Iacob Naroş, care-l prezintă pe autor drept protagonistul zilei. Domnul Mavavei fiind licenţiat al Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca, a deţinut diferite funcţii juridice, printre care pe cea de procuror. Se formează o tradiţie juridică în familie, fiul dânsului fiind judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. O pasiune a autorului acestei cărţi, este marele romancier francez Balzac, pasiune care l-a făcut să aprofundeze limba franceză, vizitând şi Franţa balzaciană.
A mai susţinut cartea prof. Grigore Cotul, acesta lansându-şi prima sa carte, cu puţin timp în urmă, tot la Cuibul visurilor şi tot eu l-am prezentat în Răsunetul. Grigore l-a creionat pe sărbătorit cu câteva delicioase epigrame. Dânsul a venit cu soţia la acest eveniment, ca de altfel şi domnul Macavei.
Marele nostru păsărar, Ilie Hoza, scriitor, jurnalist, membru de onoare al Societăţii Ornitologice din România, cu umorul binecunoscut, a apreciat cartea numindu-l pe autor „doctor de zâmbete” şi l-a caracterizat ca un om „meticulos, cu talente de statician.” Şi nu s-a lăsat Ilie, spunându-ne voios, „Parcă aud cum cucu cântă.”
A mai luat cuvântul prof. Liviu Păiuş, vajnic cercetător în folclor, care a spus, „Mac iubeşte cultura” şi „Cuibul visurilor îşi adună încă un pui.”
Primarul Vasile Borş l-a apreciat pe domnul Macavei ca „fiu al satului care a făcut şi face cinste urbei” şi l-a felicitat urându-i succes în continuare.
Profesorul şi jurnalistul Liviu Ursa, colegul meu în echipa de la Cuibul visurilor, a vibrat pe melancolicele coarde ale amintirilor, apreciindu-l pe sărbătorit ca un om cu o puternică personalitate.
Domnul Macavei Al. Macavei în cuvântl său, s-a cantonat remarcabil pe verbele „a ierta” şi „a mulţumi fiecăruia.” Dânsul ne spune, prin colţul inimii, „Am crescut cu frica de Dumnezeu.”
Personal îl cunosc de ani buni pe domnul Macavei şi vă pot spune că este un rafinat om de cultură, cu un delicios umor. A spus cândva, „Am să vorbesc confuz ca să nu înţeleagă nimeni.”
Cartea are cinci părţi. Prima parte, „Măiereni de seamă”, prezintă pe „Alexandru Avram, un avocat de excepţie”, „Justiţiarul Emil Boşca Mălin”, „Ctitorul”, prof. Sever Ursa şi „A murit emulul meu”, acesta fiind prof. dr. Lazăr Ureche.
Partea a doua ne aduce în scenă revista „Cuibul visurilor” din Maieru, revista fiind în al XV-lea an de existenţă, mai apoi, în al XX-lea an de viaţă şi o sută de numere.
A treia parte ni-l prezintă pe scriitorul Icu Crăciun cu „Stil şi sistem”, şi „Din nou Împreună”, dar şi alte cărţi.
Partea a patra, „Încercări literare”, cu „După patruzeci de ani”, promoţia 1961 a Şcolii Generale din Maieru s-a revăzut, fiecare având acum 54 de ani. Mai avem „Ne-am dat întâlnire cu timpul”, adică, „alma mater din Năsăud şi-a chemat fiii la sânul ei.”Urmează „Un dicţionar neaoş”, în care îl vedem pe prof.dr. Mircea Prahase, pe urmă vine „Bineţea domnului Partene”, adică, „Timp de peste o jumătate de veac, părintele Partene a fost sanitar, dentist, farmacist, mamoş, chirurg al măierenilor.” În fine, se încheie cu „Din cazurile procurorului Japonezu”, în traducere, situaţii şi cazuri deosebite rezolvate de procurorul Coman, zis Japonezu.
Partea a cincea, ultima, „Să ne cunoaştem continentul nostru”.
Şi fiindcă domnul Macavei era impresionat de verbele „a ierta” şi „a mulţumi”, închei acest articol cu câteva reflexii despre iertare. Dacă eu iert pe cineva, înseamnă că Dumnezeu lucrează prin mine, cel care iartă. Prin această iertare eu am intrat în planul libertăţii adevărate, izvorul adevăratei puteri care eliberează. De aceea şi eu, ca şi domnul Macavei, mă înclin cu smerenie în faţa celui care vrea şi ştie să ierte.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]