La Josenii Bârgăului, manifestări deosebite dedicate Zilei Culturii Naţionale

          În 13 ianuarie, la Muzeul sătesc din comuna Josenii Bârgăului,  a avut loc Simpozionul organizat de Cercul Astra Bârgău cu ocazia Zilei Culturii Naţionale – „168 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu - 15 ianuarie 1850 – 15 ianuarie 2018” şi „159 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Ţara Românească” –( 24 ianuarie 1859-24 ianuarie 2018).

          Simpozionul a fost organizat conform Programului de măsuri aprobat de Adunarea Generală a Cercului din 29.11.2017 şi a şedinţei comune cu Primăria Joseni, din 29.12.2017.

          La Simpozion au participat membrii Cercului Astra Bârgău, membrii de la Asociaţia Culturală „Speranţa reînviată”, cu care Cercul Astra colaborează, foşti primari de la Prundu Bârgăului – ing. Ilie Vlad şi Tiha Bârgăului – Ştefan Oltean, precum şi un grup de elevi de la Şcoala Gimnazială Joseni – Călini Andreea, Andrei Andreea Roxana, Albu Cătălin Samuel, conduşi de prof. filolog Nicoleta Şovrea.

          Preşedintele Cercului Astra Bârgău, moderatorul Simpozionului, Pavel Ştirbu, a invitat, pe rând, la prezentarea materialelor pe prof. filolog Nicolae Şovrea, care a prezentat referatul intitulat „Cine este Mihai Eminescu?”, în care s-a referit la viaţa şi activitatea operei eminesciene, cu accentul pe creaţiile lirice, despre lumea românească, despre politică şi economie, despre mită şi alegeri, despre administraţie şi emigraţie, precum şi, în final „De ce a murit Mihai Eminescu?”, prin viziunea răspunsului a 12 dintre cei mai importanţi medici români.

          Elevii Şcolii Gimnaziale Joseni – Călini Andreea, Andrei Andreea Roxana şi Albu Cătălin Samuel au recitat poezii din opera lui Mihai Eminescu.

          Col. r. Ioan Cordovan, vicepreşedinte al Cercului Astra Bârgău şi preşedinte al  Asociaţiei Monumentelor Istorice „Cultul Eroilor” din judeţul Bistriţa-Năsăud, a prezentat referatul „Alexandru Ioan Cuza – unificatorul şi dezvoltatorul unei Românii moderne”. A relevat, între altele, despre secularizarea averilor mănăstireşti – 1863, legea agrară – 14 august 1864, desfiinţarea clăcii, înfiinţarea primei agenţii diplomatice la Paris – 1860, încheierea Convenţiei telegrafice cu Rusia – prima convenţie internaţională a României moderne, fuziunea ministerelor de Război din Moldova şi Ţara Românească prin Decretul nr. 202 din 09.10.1862, o serie de alte aspecte privind instituţiile statului. A încheiat cu monstruoasa coaliţie din noaptea de 10/11 februarie 1866 şi abdicarea silită.

          Profesorul de istorie Remus Deac  a adus referiri despre activitatea Şcolii, aprecieri pentru prof. N. Sovrea, opera eminesciană, rolul şi importanţa Unirii.

          Ing. Ilie Vlad a vorbit despre industria de apărare la Prund, Valea Bârgăului – punct de reper pe harta României.

          Preotul Ioan Nichita , preşedintele onorific Astra Bârgău, s-a referit la discuţiile dintre Maria şi Marte, strigătul Orbului din Erihon, strigătul lui Mihai Eminescu, care ne vrea la înălţimea conştiinţei româneşti, să fim mai uniţi, mai vigilenţi cu cei ce vin din afară cu produsele lor.

          Pavel Ştirbu, preşedintele Astra Bârgău, prezintă lista celor 40 de împăraţi de origine traco-geto-dacă, de la Roma, pentru a marca aportul dac în administraţia şi cultura română.

          Prezintă unele jigniri aduse poporului român de către Friederich Engels, în ianuarie 1848, şi de către Hor. Roman Patapievici, fost preşedinte al Institutului Cultural Român, referitoare la Geografia României (în „Politice”, ed. 1996, pag. 63), Populaţia României (în „Politice” ed. 1996, pag. 53), Limba română(„Politice”, ed. 1996, pag. 64), Istoria românilor (în „Politice” ed. 1996, pag. 63), Cultura românilor (în „Politice”, ed. 1996, pag. 49 şi pag. 56). „România are o cultură de tip second hand”, a anunţat, într-o emisiune televizată (după Viorel Patrichi, în revista „Rost”, nr. 24/2005).

          De o gravitaţie ieşită din comun, la adresa Luceafărului românesc, este şi afirmaţia privind „viitorul României”, prin care H.R.P. afirma: „Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne debarasăm dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană” (după Viorel Patrichi, în revista „Rost” nr. 24/2005).

          Dacă aceste afirmaţii se dovedesc a fi reale, atunci toate instituţiile culturale româneşte, din ţară şi diasporă, trebuie să aducă la masa criticii activitatea unui asemenea pretins „intelectual”, pus să slujească activitatea unui for cultural român de înalt nivel şi, drept răsplăată, să i se propună şi retragă toate onorurile acordate de statul român, pentru înlăturarea neghinei din cultura română.

          Afirmaţiile putreau face şi obiectul unor investigaţii penale. Cercetaţi, dacă şi în alte ţări europene au mai fost cetăţeni care au adus asemenea dispreţuiri şi calomnii la adresa ţării lor!

          „Stabiliţi mai întâi adevărul şi apoi treceţi la „premii”.

          Mihai Bîltag, secretar-casier al Cercului, prezintă unele date din viaţa şi activitatea mitropolitului Andrei Şaguna, întemeietorul Astrei Transilvane de la 1861, aşa cum rezultă din documente întocmite cu ocazia bicentenarului naşterii lui Şaguna.

          Simpozionul s-a încheiat cu un frumos program muzical şi artistic interpretat de soliştii instrumentişti – maestrul Dumitru Ciupa, taragotist, acompaniat de acordeonistul Adrian Flămând, cu momente artistice interpretate într-o înaltă ţinută, de Ştefan Oltean, fost primar la Tiha Bârgăului.

          Toţi cei prezenţi au cântat Eminescu şi Unirea.

          Aceste precizări au fost făcute de preşedintele executiv Pavel Ştirbu, de la Astra Bârgău, un om care doreşte aflarea adevărului despre neamul românesc.