Iubirea de frate

Icu Crăciun

Ceea ce a făcut și face jurnalistul și scriitorul Niculae Vrăsmaș pentru fratele său, Teo, este un lucru demn de apreciat. După decesul lui Teo (la vârsta de 67 de ani), Nicu a început să-i caute și să-i adune miile de pagini de manuscrise și să i le publice întâi în ziare și reviste, apoi în volume postume ca: „De dragoste și dor” (2007) și „Nori dantelați” (2008).
În 2018, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la trecerea lui Teo în eternitate a dorit să reîmprospăteze memoria celor care l-au cunoscut și prețuit și i-a îngrijit un nou volum intitulat „Raze de suflet”, la Editura Charmides (Bistrița), poezii împărțite în 5 secțiuni: „Drumeție și poezie”, „De dragoste și dor”, „Poeme rebele”, „Versuri inedite” și „Acrostihuri”; cartea se încheie cu gânduri scrise despre viața și creațiile sale în subcapitolul: „Teo Vrăsmaș văzut de contemporani”, în care semnează: Titus Wachsmann-Hogiu (2 texte), Mircea Platon, Grigore Avram, Adrian Mănarcă, Constantin Andrițoiu, Remus Deac, George Vlad, Dumitru Ciupa, Traian Parva Săsărman (2 texte), Pavel Costea jr., Paveș Știrbu, Leonida Ștefănescu, Iuliu Lucuța, Ioana Hangan, Rafila Mureșan, Livia Blaga, Ioan Viraj, Olimpiu Nușfelean, Alexandru Cocian, Georgeta Ficior, Simion Cristea, Menuț Maximinian, Ana Pleșca, Mircea Daroși, Vasile Găurean, Ion Radu Zăgreanu, Ioan Avram, Alexandru Dărăban, Sever Ursa, George Vasile Rațiu, Virgil Rațiu (2 texte), Victor Știr (2 texte), Virginia Brănescu și, firește, Niculae Vrăsmaș, cu toții scoțând în evidență talentul și calitățile morale ale poetului, omului și profesorului Teodor Vrăsmaș, născut în 4 noiembrie 1931, în Prundu Bârgăului, trecut la cele veșnice în 17 aprilie 1998 și înmormântat în orașul Sângeorz-Băi.
În afară de cele trei volume de poezii tipărite până acum, scrierile lui Teo Vrăsmaș (absolvent al Facultății de Geografie-Biologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca) pot fi împărțite în: lucrări de specialitate (5), lucrări susținute în cadrul unor simpozioane și sesiuni de comunicări științifice, pe plan județean și interjudețean (5), montaje literar-muzicale (10), texte originale pentru brigăzi artistice și grupuri satirice (32), monologuri și cuplete muzicale (8), texte pentru melodii populare și prelucrări folclorice realizate de profesorii de muzică: Octavian Costinașiu și Ionel Oarcăș, un volum de epigrame în manuscris, intitulat „Șarje amicale”, câteva balade, fabule, un volum de poeme religioase, în manuscris, intitulat „Apage satanas”, un roman autobiografic, cu titlul „Tragedia lui Teo” și câteva caiete de culegeri de folclor din Țara Bârgâului și Țara Năsăudului, ținuturile unde a fost profesor sau director de școală.
În biografia sa, un loc aparte îl ocupă perioada anilor 1996-1998, când, alături de o echipă de profesori de pe Valea Bârgăului, majoritatea cu gradul I, s-a implicat în alcătuirea unei monografii complexe a acestui ținut, în trei volume, care ar fi cuprins circa 1800 de pagini, cu hărți și anexe, în total 15 capitole, dar, din păcate, materialele aflate în manuscris au fost, în cea mai mare parte, înstrăinate și pierdute. Nicu Vrăjmaș a recuperat o parte din lucrările fratelui său și le-a publicat în cunoscutele sale „Anuare Bârgăuane”, începând cu anul 2011 și până în 2018, fiecare număr de o înaltă ținută culturală și spirituală, adevărate tezaure de istorie locală și nu numai.
Înainte de a încheia această cronică succintă, am primit de la prietenul meu, Nicu Vrăsmaș, o altă carte scrisă de fratele său, intitulată „Poeme rebele” (Ed. Solon, Bistrița, 2019). Nicule, să știi că iubitul tău frate te vede și-ți mulțumește, de acolo unde este, pentru ceea ce faci pentru el! Despre ea, voi scrie în viitorul apropiat.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]