Ipostaze ale aceleiași teme

În ultima vreme s-a constatat cum seculara carte a început să fie rivalizată de mijloace noi, electronice, de comunicare, de păstrare pentru viitorime a actelor artistice, științifice, politice.
Postura de cititor parcă (?) începe a fi desuetă; iar pentru cel tânăr, aproape stranie.
Bibliotecile sunt căutate mai cu seamă de tineretul școlar, împins de trebuințele lecturilor obligatorii. Librăriile încep să fie confundate cu papetăriile; sau să devină un modest raion al acestora.
Și totuși…
Mai zilele trecute am participat la o întâlnire cu scriitorul Săluc Horvat care, în aula Bibliotecii Centrale Universitare de la Cluj-Napoca, își lansa volumul „Cartea de-a lungul anilor” (Editura „Școala Ardeleană”, 2016); un excurs – cum îl numește autorul, în capitolul de început – „De la tăblițele de lut la cartea electronică”. El are convingerea următoare (nu putea fi altfel): „… chiar dacă își va pierde din supremația deținută de secole, lăsând loc altor forme de înregistrare și tezaurizare a memoriei umanității, cartea nu-și va diminua mesajul prin care a înnobilat sufletul oamenilor de-a lungul existenței sale”.
Iar peste câteva zile aveam să particip la Bistrița la un eveniment care vine să confirme această opinie: Darea în folosință la Biblioteca Județeană „George Coșbuc”, în incinta ei, a unui nou corp de clădire, botezat „Liviu Rebreanu” – director: runcanul Ioan Pintea. Am folosit corect cuvântul „eveniment”, fără nici o intenție encomiastică.
Faptul se datorează nevoii de spațiu, pentru depozitarea cărților și colecțiilor de reviste, pentru săli de studiu, conferințe, expoziții, lansări de carte, utilizarea mijloacelor moderne de informație. Am înțeles că sunt doi factori determinanți în această realizare și a altora din urmă cu nu mulți ani: Consiliul Județean, Primăria municipiului și dăruitul manager al instituției – l-am numit pe Ioan Pintea. Această ipostază (o observ cu drag, cu atașament) o prevalează pe aceea de preot și poet. Devoțiunea lui e sprijinită fără îndoială de intelectualii din zonă (nu degeaba la inaugurare au fost prezente persoane din toate nucleele culturale ale județului), dar ea îi și stârnește inițiative inedite de genul: Grădina literară Ioan Alexandru, noua sală de conferințe „Gavril Scridon” sau abia scosul de sub tipar album „Locuri și monumente literare din județul Bistrița-Năsăud”.
În zecile de excursii școlare efectuate în țară, i-am determinat pe elevii mei ca, la întrebarea „De unde sunteți?”, ei să răspundă: „Din județul Coșbuc-Rebreanu”. Îmi spuneam, vizitând acum noile spații, că acest binom formidabil se regăsește și aici. Oficial, biblioteca rămâne cu titlul consacrat, însă, pentru nu puțini dintre noi ea a devenit Biblioteca Județeană „Coșbuc-Rebreanu”.