Iosif Ciunterei, un tânăr pasionat de tradiţie şi folclor

Mircea Daroşi

Cunoscut în mass-media cu numele de ,,Iosif de pe coclauri’’, tânărul student, originar din comuna Feldru, vrea să reînvie tradiţiile vechi româneşti, aflate pe cale de dispariţie. Este surprinzător faptul că, el a ales această cale pe care, mulţi din generaţia lui o ignoră. După ce a absolvit Liceul Silvic din Năsăud, Iosif Ciunterei s-a înscris la secţia de Etnologie a Facultăţii de Istorie Filozofie din Cluj-Napoca. Îi place să studieze şi o face cu toată dragostea şi responsabilitatea pe care şi-a asumat-o. Vrea să ştie mai mult despre tradiţiile româneşti, despre ţărani, despre etnografie şi etnologie. Dar, pe lângă studiul propriu-zis, este profund dedicat misiunilor sale şi nu se sfieşte să-şi apere originea sa de ţăran.Vorbeşte cu mândrie despre graiul năsăudean, se îmbracă ţărăneşte cu orice ocazie şi promovează cu succes frumuseţea rămasă pe uliţele satului. , Îs mândru că-s fecior de ţăran’’, spune el cu deplină satisfacţie.
Pasiunea lui pentru tradiţie s-a născut încă din anii copilăriei, făcând parte dintr-o familie de ţărani cu 12 copii, care ştiu rostul gospodăriei şi ştiu să preţuiască munca câmpului. Dintre fraţi, doar el a plecat spre şcolile cele înalte şi îşi doreşte să înţeleagă mai bine acest univers care face parte din fiinţa sa. Părinţii voiau să-l ţină acasă, să fie alături de ei în gospodărie, dar el a simţit că are o altă chemare.De pe vremea când era elev la liceu, gândul lui zbura spre promoveze specificului ţărănesc, ceea ce l-a determinat să se adreseze directorului postului de radio ,,Someş’’, care l-a acceptat să prezinte emisiunea intitulată ,,Cu Iosif pe coclauri’’. Aici îşi derulează interviurile luate ţăranilor din comunele Ţinutului năsăudean, descoperind satul românesc arhaic, dar redescoperindu-se şi pe sine cu toate sentimentele care îi înnobilau aceste porniri. ,, Îmi place să stau la poveşti cu bătrânii locului, chiar dacă mă doare sufletul să văd că ţăranul autentic este pe cale de dispariţie’’. A stat de vorbă cu badea Grigore Andron din Leşu, cu lelea Lucreţia Miron din Cormaia, cu Viorica Cătuna din Poiana Cătunenilor (Ilva Mare ), cu Viorica Popârţac din comuna Şanţ, cu Florica Danci din Ilva Mare, cu Cătălina Larionesei din Sângeorz Băi, cu lelea Floare Cosmi din Runcu Salvei, sub influenţa căreia, s-a hotărât să-şi intituleze lucrarea de licenţă ,,Ultima opincăreasă din judeţul Bistriţa-Năsăud’’.
S-a mai oprit în Coşbuc, Telciu, Spermezeu şi în alte localităţi din această zonă, de unde a adunat poveşti de viaţă pe care le-a înregistrat cu atâta plăcere pe pelicula sufletului său şi le-a redat şi pe pagina lui de facebook. A colindat şi pe coclaurile altor judeţe : la Râmeţi, jud. Alba, la Săcele, jud. Maramureş. Rezultatele anchetelor sale sunt prezentate în cadrul emisiunilor de la Hora TV, AS-TV Bistriţa şi la Radio Someș. ,,Eu cred că acesta îmi e rostul. Am venit de acolo, din vatra satului, din mijlocul ţăranilor, cu graiul acesta. Şi să vreau, nu pot să mi-l schimb. Cu el m-am născut şi oricine ar încerca să mi-l schimbe, nu ar reuşi’’, mărturiseşte el într-un interviu.
Studentul Iosif Ciunterei este preocupat de realizarea mai multor proiecte. Unele au fost puse deja în aplicare şi anume : ,,Cununa grâului’’, sărbătoare a tuturor satelor care mai cultivă grâu, filmare realizată în comuna Dumitra, ,,Povestea bobului de grâu’’în comuna Şanţ, ,,Claca popii’’în comuna Coşbuc’. Proiectul care i-a creat multe greutăţi în derulare a fost,,Drumul cânepii’’. Prin el, Iosif Ciunterei voia să refacă drumul pe care îl parcurge această plantă până când devine material pentru ţesături şi mai ales pentru vestimentaţie. În pofida interdicţiilor prevăzute de legea specială privind cultivarea cânepii în ţara noastră, viitorul etnolog a reuşit să obţină aprobările necesare şi să cultive 3 ari de cânepă în curtea muzeului ,,Poarta de su’ Feleac’’pe care a prelucrat-o, aşa cum făceau femeile în vremurile mai îndepărtate. Acest demers a fost concretizat printr-un film şi o expoziţie de fotografii etnografice prezentate în anul 2015, în cadrul muzeului care i-a acordat sprijinul necesar.
În atenţia lui Iosif Ciunterei stau şi alte proiecte, tot atât de importante, cum ar fi : ,,Tradiţiile vechi de nuntă’’ şi ,,Cununa strugurelui’’, un vechi obicei de a zdrobi strugurii cu picioarele, sărbătoare unică în România, pe care le va înregistra pe film. Toate aceste iniţiative sunt aproape de sufletul lui, pentru că dau glas tradiţiilor şi obiceiurilor din viaţa satului şi a ţăranului român.
Pentru activitatea sa meritorie în domeniul cercetării, profesorii şi colegii de la universitatea la care studiază i-au acordat Premiul,,Excellentia’’, iar Filiala Cluj a Ligii Scriitorilor din România, ,,Diploma de Merit pentru promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti’’:.,, Aceste premii, reprezintă pentru mine un argument în plus de –a continua ceea ce am început, adică să scot de la naftalină ceea ce strămoşii noştri ne-au lăsat ca moştenire’’, a ţinut să precizeze. El este şi un iubitor de poezie, dar şi creator al acestui gen literar.
Eu cred că Iosif Ciunterei va deveni un etnolog de seamă. A pornit singur în lume să strângă în sufletul său comori pe care vrea să ni le împărtăşească. Îl cunosc şi îl admir pentru tot ceea ce face şi sunt bucuros că şi în zilele noastre se nasc oameni a căror inimă bate pentru frumuseţea gândului frumos şi curat.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]