Ion Moise – remarcabilă personalitate

În amintirea domnului profesor scriitor-editor

          În anul 2018, an în care George Coşbuc (mai actual decât ar vrea unii) ne aminteşte că a trecut în nefiinţă acum un secol, profesorul Ion Moise ar fi împlinit venerabila vârstă de 80 de ani.

          Îi datorez mult acestui om devenit legendă care, ne lipseşte tuturor. Înzestrat cu mult umor, calitate tot mai rar întâlnită la bărbaţi în zilele noastre, riguros în cercetări de specialitate, vitregit oarecum de destin, îmi spunea: „Succesul se plăteşte într-un fel sau altul!”

          Aborda subiecte istorice, dar şi actuale şi scria deliberat, documentat uneori până la detaliu, într-o manieră accesibilă tuturor categoriilor de cititori.

          L-am vizitat de câteva ori în dezordinea lui ordonată şi mi-a prezentat maşina lui de scris, dar şi cartea de căpătâi – Biblia. Contrar aparenţelor, Ion Moise era un om religios, nu-şi începea ziua fără a citi rugăciuni. Avea un ritual sfânt pe care îl repeta zilnic. Viaţa lui a fost, atât cât o cunosc eu, nelipsită de suişuri şi coborâşuri. Câteva tablouri îi decorau pereţii din apartamentul modest. Vorbea cu mult dor de frumoasa lui mamă ce a plecat tânără la ceruri, dar şi de băiatul Viorel. Numele acelui copil i-a fost dat după poezia lui Coşbuc: Nunta Zamfirei: ...”El, Viorel, el a venit/ Dintr-un afund de răsărit...”.

          Era mereu cu zâmbetul pe buze şi orice dojană din partea lui venea ca o ploaie caldă de vară.

          Nu aveai dreptul să fii supărat pe acest mare om, mare caracter. L-am vizitat la spital cu doar câteva zile înainte de dispariţia lui fizică.

          Galant şi educat, m-a condus, povestindu-mi de ultimul roman la care lucra „Jurnalul unui student”. Era o autobiografie.Mi-a cumpărat o ciocolată, conştient de degradarea rapidă, dar ochii trişti îmi rămân mereu în minte. Nu ar fi putut nicicând să facă mai bine o altă meserie decât cea de scriitor.

          Cu timpul se va dovedi că a fost un geniu românesc. Tatăl său, fost jandarm, l-a vizitat la Cluj în timpul studenţiei abia în al doilea an.

          Povestea râzând că i-a dus o geantă plină cu mâncare şi l-a întrebat; „Ce facultate faci tu aici?”, „Eu, tată, fac română!”, „Română???, păi, maică-ta nu te-a învăţat româneşte?”

          Avea o fantezie moderată şi nu te plictiseai niciodată în preajma sa. A ţinut mult la istoria românilor şi cred că ar fi născocit un roman legat de marea Unire. L-a iubit pe Vlad Ţepeş, a fost fascinat încă din copilărie , de la primele lecţii de personalitatea acestuia, care s-a jertfit pe altarul creştinătăţii. A apărat şi conservat valorile străvechi „ale civilizaţiei europene, ale moralei şi demnităţii unui neam”, atât de oropsit ca cel românesc,

          Nu refuza pe nimeni niciodată, indiferent de probleme. Era darnic şi sufletist. Uneori, cei din jur profitau de bunătatea sa. Lua viaţa, ca şi moartea, în râs. „Soarele trecuse deja de miezul zilei. Un râs sarcastic de dincolo de lume, îi stăpâni un timp coşul pieptului. Ce negură, Doamne!...” „Dumnezeule, opreşte-l din drum! O, luminate stăpân, modestia de care aţi dat dovadă e demnă de toată lauda!”

          Aceste cuvinte le-am preluat din cartea „Ochiul dragonului”. Se potrivea atât de bine caracterului marelui scriitor Ion Moise, care, la fel ca George Coşbuc, a avut „sufletul în sufletul neamului românesc”.

.

Comentarii

21/05/18 16:04
Victor Ştir

Feliicitări, Doamna Marilena Toxin! Pe lângă proya frumoasă pe care aţi scris-o, citim acest excelent comentariu despre scriitorul Ion Moise.
Vă felicităm!

21/05/18 19:33
prof. Vasile Gă...

Numai un suflet mare (cum e şi al dv.) poate vedea soarele din inimile altora.

23/05/18 22:39
prof. Vasile Gă...

E greu să înţeleg pentru ce mi se poceşte numele în redacţia acestui cotidian la care am colaborat atât de multă vreme. Sunt prof. Vasile Gîăurean şi nu am semnat niciodată cu astfel de ...
xiudăţenii.

23/05/18 23:09
rasunetul

Domnule Găurean, robotul automat nu acceptă decât câteva caractere la numele de sus, nu noi scurtăm numele. E un robot automat. Vă mulţumim pentru colaborare, însă dacă aveţi ceva de reproşat nu la noi e hiba, ci la cei de la soft. Vedeţi că v-aţi greşit singur acum numele. Nu este pentru prima dată când ne luaţi la rost pe nedrept. Respectul trebuie să fie reciproc. Însă după cum se comentează credem că nu e adevăratul profesor, care e mai diplomat. Mulţumim.

27/05/18 23:57

UN SUBIECT ISTORIC ABORDAT DE ION MOISE

Votând pentru candidații FDUS, votați pentru partid, pentru țară, pentru prosperitatea României socialiste

Zilele acestea au avut loc adunări cetățenești ale oamenilor muncii din județul nostru, prilejuite de întâlnirile cu candidați de deputați în MAN.
Adunările cetățenești caracterizate prin profund entuziasm și puternică angajare patriotică și revoluționară au avut loc în Circumscripția electorală nr. 2 Sângeorz-Băi (...).
Adunările cetățenești prilejuite de întâlnirile cu candidații de deputați în MAN, constituite în puternice manifestări ale democrației socialiste, dând glas celor mai înalte sentimente patriotice și revoluționare, au hotărât ca votul de la 17 martie, să reprezinte angajamentul solemn al tuturor oamenilor muncii de pe meleagurile județului nostru, de a-și mobiliza toate energiile și forțele creatoare de a da viață obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului, îndemnurile tovarășului Nicolae Ceaușescu de la tribuna acestui înalt forum comunist, pentru dezvoltarea multilaterală a patriei, pentru creșterea continuă a demnității și prestigiului ei în lume.

Ion Moise

Ecoul, Bistrița, Anul XVIII, 1985, nr. 1631(16 martie), p. 3.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]