Ioan Turc: România este codaşă la absorbţia de fonduri europene

 

Preşedintele PNL Bistriţa-Năsăud, Ioan Turc, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că România este codaşă la absorbţia de fonduri europene datorită unui mixt între birocraţie şi incompetenţă structurală.

„De ce obţinem atât de greu banii europeni? Timpul dintre depunerea cererilor de finanţare şi până la semnarea contractelor de finanţare este foarte lung, atât pentru instituţii cât şi pentru firme. Se solicita munţi de hârtii pentru orice proiect, mic sau mare”, a declarat Turc.

Preşedintele PNL a dat ca exemplu situaţia lui IF Ignat Valentin, pentru modernizare şi dezvoltare fermă Agricolă în Măgura Ilvei, care a depus cerere de finanţare în 28.08. 2018 şi a semnat Decizia de finanţare în 2.05.2019; iar Guşa Iacob, pentru dezvoltare exploataţie Agricolă în Rodna, a depus cererea de finanţare în 20.08. 2018 şi a semnat decezia de finanţare acum câteva zile, după 10 luni. Motivul: 4 oameni din Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale  gestionează 500 de proiecte.

„Pentru evaluare- studiul documentaţiei, vizita în teren- oamenii aşteaptă luni de zile vizita în teren, după care se întocmeşte un alt dosar care este trimis la Satu Mare, la CRFIR centrul regional, unde mai zace câteva luni…Pentru autorităţile publice, aceeaşi situaţie. După semnarea cererii de finanţare, ordinul de începere al lucrărilor nu poate fi dat decât după avizarea proiectului tehnic de către AFIR. O sumedenie de primarii au proiecte în aşteptare de anul trecut, suntem la jumătatea anului şi nu au fost avizate.Multe sunt şi situaţiile când la licitaţie nu se prezintă nimeni…”, a explicat Turc.

În concluzie, peşedintele PNL B-N crede că este nevoie de simplificarea urgentă a procedurilor pentru accesarea banilor europeni.

Comentarii

14/06/19 13:28
Vizitator

Nu trebuie sa reinventam roata. Romania are nevoie de o reforma administrativa profunda. Cu ocazia unei vizite la Bistrita, Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu, sustinea că actuala organizare administrativ – teritorială a țării împiedică foarte mult absorbția fondurilor europene. Comisarul european pentru politică regională, argumenta ca solutia este regionalizarea. Pentru asta este nevoie de vointa politica. Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ teritorială în Romania ceea ce nu există astăzi. A doua cale este mai simpla si se poate face prin lege care sa prevada comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune ca din cele 41 de județe actuale sa faci un numar mai redus dupa modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativa in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nu exista nici un județ care îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. România pierde, din această cauză, enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se misca foarte greu. De aceea, ar fi extrem de utila o initiativa legislativa privind regionalizarea. Sa nu uitam insa ca in timpul USL , Guvernul Ponta cu o majoritate de 65% nu a avut curajul sa vina cu o reforma administrativa profunda. S-au invocat tot felul motive si s-a apelat doar la paleative care nu au dus la nici un rezultat. Regionalizarea trebuie sa aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regionala. Insa regionalizarea cu pastrarea judetelor nu rezolva nimic, dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrala si locala. Solutia este extrem de simpla si ea presupune desfintarea judetelor si trecerea unor prerogative de importanta zonala, ale acestora la regiune, si a celorlalte atributii judetene care au importanta locala, la primarii, unde sunt mai aproape de cetatean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Aceasta masura ar determina in timp asocierea comunelor si nu comasarea lor facuta din birou dupa ureche.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]