Ioan Peteleu (PNL): Cum e domnule primar Crețu? Shit happens? I think it’s a big shit!

Nici nu a deschis bine pârtia din dealul Cocoș în 9 ianuarie că bățosul primar Crețu, prevestind ploaia la Bistrița a plecat la schi în alte zări, lăsându-i pe schiorii bistrițeni la mila vremii. Și iată că profeția “Shit happens, ha, ha, ha... Dacă plouă, asta e!s-a adeverit. Ploaia a venit iar pârtia e inutilizabilă. Big shit!

El însuși, Crețu, primarul, gânditorul a cărui minte a generat miracolul Wonderland de Bistrița, o groapă fără fund în care se aruncă an de an banii bistrițenilor, nu mai crede în propria-i idee cu care se laudă că a câștigat în 2008, 2012 și 2016 primăria Bistrița. O tulește în fiecare iarnă la schi pe pârtii unde este zăpadă adevărată și unde se poate schia. Cei drept, după zece ani în care a-i dat-o de gard și n-ai reușit nici măcar să-ți finalizezi idea așa cum trebuie, e greu să mai crezi în ea.

Pârtia de schi Cocoș este un eșec total. În primul rând pentru că a fost prost proiectată, așa cum însuși Crețu afirmă în ultima vreme. În al doilea rând, din punct de vedere economic, investiția nici măcar nu se auto-susține, cu atât mai mult să se amortizeze. În al treilea rând, Bistrița nu este locul în care să faci asemenea investiții. Pârtiile de schi se fac la munte și nu în zone de deal.

Ca să nu existe nici un fel de dubii pentru afirmațiile de mai sus referitoare la pârtie am făcut o cercetare bazată pe date științifice colectate începând cu anul 1985. Diagramele meteorologice se bazează pe 30 de ani de simulări orare ale modelelor meteo și sunt disponibile pentru fiecare loc de pe glob. Inclusiv pentru Bistrița!

La Bistrița, din câte se poate observa cu ușurință, pentru lunile decembrie, ianuarie și februarie, minimele medii zilnice sunt între -2oC și -3oC iar maximele medii zilnice sunt între +2oC și +3oC.

Diagrama Temperatura si precipitațiile medii

Diagrama temperaturii maxime pentru Bistrița afișează în câte zile pe lună se atinge o anumită temperatură. Din aceasta se poate observa că numărul mediu de zile cu temperaturi sub -5oC este de sub 5 zile (1,1 în decembrie; 1,6 în ianuarie; 1,3 în februarie).

Diagrama Temperaturi maxime

Nici măcar precipitațiile sub formă de zăpadă, în zonă, nu sunt suficiente pentru a justifica investiția într-o pârtie de schi. Diagrama precipitațiilor demonstrează că la Bistrița media zilelor cu precipitații sub formă de zăpadă este de sub 10 zile în lunile de iarnă (6,6 în decembrie; 8,6 în ianuarie; 7,9 în februarie), nemaivorbind de cantitatea acestora.

Diagrama Cantitatea de precipitații

Categoric că există și excepții în lunile de iarnă când putem avea mai multe zile cu temperaturi sub -5oC sau cu precipitații sub formă de zăpadă, dar potrivirea perfectă a precipitațiilor cu temperaturile scăzute este foarte relativă. Analiza evoluției temperaturilor în lunile de iarnă din ultimii cinci ani demonstrează în detaliu cele prezentate mai sus.

Diagrame lunare pe ultimii 5 ani

Atunci când faci o investiție de peste șapte (7) milioane de euro din bani publici nu te poți baza pe excepții, povești sau scenarite. Nici măcar mini era glaciară de zece ani, previzionată de unii să înceapă din 2030 nu justifică o astfel de investiție în 2015. Să aștepți 15 ani să vezi dacă era glaciară aduce zăpada la Bistrița e halucinant și chiar stresant.

Pentru o asemenea investiție trebuie să folosești date statistice reale pe care să-ți bazezi previziunile și bagi din burtă date în studiul de fezabilitate ca să-ți iasă indicatorii, așa cum s-a întâmplat de fapt și în cazul Aquapark-ului, o altă aberație care va să vină, unde, peste noapte, datele studiului au fost total modificate la cererea primarului.

Crezul meu este că toate aceste investiții aberante în zona respectivă au un alt scop. Wonderland-ul lui Crețu nu este altceva decât o investiție din bani publici dedicată unui grup de interese imobiliare care a avut informații în timp util, a cumpărat terenuri în zonă și  va avea totul în apropiere: pârtie de schi, bazine cu apă, sanie de vară, terenuri de sport etc.

În orice caz, rahatul e mare! Dacă instituțiile abilitate ar avea curiozitatea să verifice gradul de îndeplinire a indicatorilor economico-financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat sau de operare ai investiției, surpriza ar fi mare și s-ar putea demonstra cele spuse mai sus. În opinia mea, niciun indicator stabilit nu a fost și nici nu va fi atins vreodată.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]