A început Postul Paştelui

Conform calendarului creştin ortodox, Postul Sfintelor Paşti din anul 2014 va fi între 3 martie şi 19 aprilie. Postul Paştelui este postul dina¬intea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele pa¬tru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe, fiind numit şi Postul Mare.
Precum bine se ştie, postul este reţinerea totală sau parţială de la anumite alimente şi băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral. Aceasta reţinere de la mâncări şi băuturi trebuie însă însoţită şi de reţinerea de la gânduri, pofte, patimi şi fapte rele, ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie să fie însoţit de post sufletesc. Postul este de origine şi instituire divină, de aceea îl găsim practicat din vremuri străvechi, întâlnindu-l aproape în toate religiile şi la toate popoarele.
Postul Paştelui. „Este vorba de o postire a întregii fiinţe, nu numai materială ci şi spirituală. Aceasta înseamnă o transformare a noastră din oameni care sunt obişnuiţi cu un mod de viaţă păcătos, în oameni care prin înfrânare, rugăciune, milostenie, pocăinţă, dobândesc gândirea lui Hristos, folosind gândurile, cuvintele şi faptele ca manifestări ale prezenţei iubirii milostive şi smerite a lui Hristos în viaţa noastră. Postul nu este o înfometare, ci este o schimbare a hranei dând prioritate hranei duhovniceşti faţă de hrana materială. Postul care nu este însoţit de rugăciune nu este o lucrare duhovnicească, ci doar un exerciţiu de a cultiva estetic corpul sau din punct de vedere igienic şi medical. De ce? Pentru că rugăciunea este hrana principală a postitorului. Cine se înfrânează de la cele materiale trebuie să sporească rugăciunea şi să intensifice hrana spirituală prin citirea Sfintelor Scripturi, prin spovedanie şi împărtăşanie mai deasă şi prin săvârşirea faptelor de milostenie în mod mai intens”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, potrivit site-ului Patriarhiei Române.
Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna I) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.
Miercuri se ajunează până seara (odinioară, până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv), se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica, de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. Se dezleagă, de asemenea, la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), de sărbătorile Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte şi după serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor, se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).
Postul Paştelui, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.
Postul Paştilor este ţinut şi în Biserica Romano-Catolică, la care are tot durata de 40 de zile, însă nu începe luni, ca la ortodocşi, ci în miercurea numită a Cenuşii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică presărarea cenuşii pe creştetul capului (rest din ceremonialul penitenţei publice din vechime, moştenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, când mănâncă "de dulce".
.............................

Citiţi ediţia print

Comentarii

03/03/14 11:04
Vizitator

Nu doar pentru crestinii ortodocsi, ci si pentru cei greco-catolici Postul Sfintelor Paşti din anul 2014 dureaza intre 3 martie şi 19 aprilie. De altfel, anul acesta, pastele ortodox coincide cu pastele catolic, fiind pe 20 aprilie. La inceputul postului mare, in loc de comentariu, se potrivesc mai bine versurile cunoscutului cantec bisericesc intitulat "Când încă prunc era Isus":

"Când încă prunc era Isus,
în grădiniţă El şi-a pus
un trandafir, cu gând curat,
să aibă flori de-ncununat;
Când trandafirul înflorea,
ai Iudei prunci se năpustea
asupra florilor, cu zor,
şi au prădat podoaba lor;
Cunună vrei, cunună vrei,
Strigat-a ceata de mişei,
şi totuşi spinii mi-au rămas,
răspunde Isus cu blându-i glas;
Atunci, cu creanga spinului,
încununat-au fruntea Lui,
şi-n loc de trandafiri frumoşi
curgea pe frunte sânge roş;"

Sa ne dea Dumnezeu gandul cel bun!

03/03/14 15:05
vizitator

Dacă dumneata "vizitatorule" ştii că este un altul cu acest nume asumat înaintea dumitale, atunci e bine să-ţi iei un alt nume, fiindcă sunt destule. Doar ca să nu încurcăm "borcanele.
Felicitări dlui. Tr. Săsărman, bărbat credincios, activ şi cu mult bun simţ.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5