“Haiducii” care dau nume “Ținutului”

Constituit în jurul unui Grup de Acţiune Locală, în ideea atragerii fondurilor necesare dezvoltării turistice în jurul oraşului Beclean, “Ţinutul Haiducilor” îşi trage denumirea de la existenţa în zonă a câtorva figuri emblematice conturate de-a lungul istoriei în acest teritoriu.
Deşi a existat mai cu seamă în judeţul Maramureş, cea mai importantă dintre ele, Pintea Haiducul, a lăsat urme ale trecerii sale prin acest spaţiu din judeţul nostru, semne reflectate în diferite toponime precum Fântâna Pintii şi Pârâul Pintii, în Târlişua. Un alt personaj ce dă nume ţinutului, de această dată modern, este legat de comuna Chiuza: Grigore Boşotă este renumit prin faptul că tăia chitanţă celor pe care îi prăda. În fine, o personalitate rămasă în memoria colectivă a locurilor din Zagra şi Târlişua este Atanasie Moţ-Dâmbu (sau Hadâmbu, cum era el cunoscut de localnici); nu haiduc, ci comandant al Detaşamentelor Grănicereşti, el a rămas cunoscut prin forţa, curajul şi priceperea sa militară.
“Ţinutul haiducilor” reprezintă cel mai important segment al axei de gravitaţie regională a Someşului Mare. Urmând elementele de hidrografie ce-i leagă locurile, teritoriul cu ţintă spre resursele financiare de factură europeană se structurează pe axa est-vest pe culoarul Someşului Mare (aşezările Cuzdrioara, Ciceu-Mihăieşti, Petru Rareş, Uriu, Braniştea şi Beclean) şi “curge” pe axa nord-sud pe afluenţii de dreapta ai acestuia: Gârbău Dejului (comuna Cuzdrioara), Leleşti (Ciceu Mihăieşti), Ilişua (comunele Uriu, Căianu Mic, Spermezeu, Târlişua), Ţibleş (Zagra), Rituria (Chiuza), Runc (Runcu Salvei).
61 de parteneri publici și privați, între care 15 primării, colaborează pentru dezvoltarea turistică a Ţinutului.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5