Gelu Vlaşin, noul preşedinte al Republicii Literare Telciu

Vă invităm la Întâlnirile de vară de la Telciu (a 3ª ediție) care vor avea loc în perioada 15 – 20 august 2017 în Republica Literară Telciu! Timp de 5 zile veți avea  ocazia să-i vedeți în carne și oase și să-i admirați pe câțiva dintre cei mai importanți și activi poeți ai României ! Numai la TELCIU în Republica Literară! Și numai într-un loc miraculos ce nu figurează pe niciuna dintre hărțile lumii: TRANZBORDARE! Vom iniția și desfășura sesiuni de scriere creativă la lelea floare de pe cicere, lecturi publice în foișor, performance la păstrăvărie, poezie forestieră la cabana părăsită, creative writing la fântâna vlașiniană, workshop la trenul prăbușit și multe alte evenimente prevăzute dar mai ales neprevăzute. Vom avea speakeri monumentali și vom beneficia de expertiza unora dintre cei mai avizați profesioniști din domeniul literaturii. Invitat special: poetul spaniol Escandar Algeet. Aici se va pregăti viitoarea antologie: Tranzbordare ´17

Participanți: 

Cătălina Bălan /  Mario Castro / Ana Donțu / Claudiu Komartin / Ștefan Manasia / Ion Mureșan / Iris Nuțu / Cosmin Perța / Sînziana Șipoș / Alexandra Turcu / Radu Vancu / Nina Vasile / Ioana Vintilă.

Organizatori: Gelu Vlașin & Cristina Vlașin

 

Partener principal: Primăria Telciu

 

Colaboratori: Rețeaua literară, Răsunetul, Árdeal TV, ProPolitica, ASARS, Diverbium, Consiliul Județean Bistrița Năsăud, Biblioteca Județeană George Coșbuc, Muzeulde Artă Comparată Sângeorz Băi

Invitat special:

Escandar Algeet 

(n. 1984, Palencia, Spania)

 

Escandar Algeet (Palencia, 1984), mama spaniolă, tată sirian, este considerat unul dintre cei mai importanți poeți din Spania, promotor al poeziei urbane, vizuale și poezia străzii, bun prieten cu scriitori precum Carlos Salem, Marcus și Irene Versus X. Rețelele sociale i-au adus o notorietate foarte mare iar spațiul pe care-l coordonează în Madrid (Aleatorio) a devenit un punct de reper pentru tânăra generație de poeți.

Poeții lui favoriți sunt Óscar Aguado, Ángel González, Mario Benedetti și Luis Garcia Montero.

A început, ca orice tânăr poet,  frecventând  spațiile literare din Madrid în special Bukowski Club editând ulterior o revistă intitulată Pro-vocación. La sfârșitul anului 2008 l-a cunoscut pe marcus Versus, alt poet care frecventa cercurile literare madrilene și care a înființat editura Ya lo dijo Casimiro Parker unde Escandar Algeet și-a publicat în decembrie 2009 cartea Alas de mar y prosa care actualmente se află la a 8-a reeditare.

A scris primul poem la vârsta de 18 ani, un poem în care vorbea despre libertate

 

Cărți publicate:

·         Alas de mar y prosa, 2009

·         Un invierno sin Sol, 2013

·         Ojalá joder, 2015

·         Y toda esa mierda, 2015

participanți:

 

Cătălina Bălan

(n. 1995, Chișinău, Republica Moldova)

 

M-am născut în 1995 la Chișinău. În România sunt prezentată, de obicei, ca scriitoare româncă din Basarabia, iar dincolo de Prut – drept scriitoare basarabeancă din România.  Îmi place să cred că fac parte din valul de oameni de peste Prut care, prin prezența lor în vâltoarea literară românească, au făcut deja Unirea.

Colaborator al revistei Observator Cultural.

Între 2011 și 2014, PR al editurii  Casa de Pariuri Literare, realizator al emisiunii la reportofon ”Unsprezece”.

În 2017, absolventă a secției franceze a Facultății de Științe Politice, Universitatea București.

Am publicat poezie, proză, critică și analize politice în Observator Cultural, Contrafort, Dilemateca, Stare de Urgență.

Prezentă în câteva antologii:

-„Treizero” – antologie de poezie a taberei de creaţie de la Săvârşin, editura Mirador, 2013

– „Cea mai nouă poezie”- antologie a Festivalului Naţional de Poezie Constantin Virgil Bănescu, 2013

– „Cartea poeziei-2011”- editura Arc, Chişinău, 2012

– „Comptes et nouvelles”- éditions de l’Hèbe, Suisse, 2011

– „Deranj”- antologie de poezie a taberei de creaţie de la Săvârşin, editura Nigredo, 2011

– „Covoare moldoveneşti”- antologie de proză poliţistă, editura Grafema Libris, Chişinău, 2011

-„Noua poezie basarabeană” – de Dumitru Crudu, Editura ICR, 2009

2013 – Premiu acordat de Primăria judeţului Târgovişte pentru poezie, în cadrul Festivalului Naţional de Poezie Constantin Virgil Bănescu, 2012 – Premiul I la Festivalul Naţional de Poezie „Gellu Naum”, organizat de scriitorul şi criticul literar Octavian Soviany

 

Din Basarabia am plecat de zece ani, practic am crescut la Bucureşti. La Chişinău, nu sunt percepută ca un insider. Iniţial, sufeream groaznic, mai ales că nici în Ro nu par a fi de-a lor. Acum 3 ani, la o tabăra de creaţie literară organizată de Dumitru Crudu la Orheiul Vechi, Dumitru m-a prezentat ca fiind scriitoare româncă de la Bucureşti. Deşi, tot Dumitru m-a inclus în prima antologie basarabeană a literaturii tinere – ”Noua poezie basarabeană” (ICR, 2006). Pe de altă parte, la Bucureşti sunt întrebată des despre originile mele exotice. Nici aici nu par a fi un insider şi asta mă nemulţumeşte, ci mai degrabă “o scriitoare româncă de origine basarabeană”. Adevărul e că nu sună deloc rău. Ba mai mult, este crudul adevăr.

este un iceberg

sculptez cu atenţie

mi se face frică

observ cum strat după strat

gheaţa se topeşte

şi prin ea se vede

o bucăţică

roşie

fierbinte

de carne

Mario Castro 

(n.1950, Victoria, Chile)

 

Mario Castro Navarrete este poet şi traducător, autor a numeroase studii şi materiale legate de literatura hispano-americană şi română. Face parte din Societatea Scriitorilor din Chile (Sociedad de Escritores de Chile), din PEN Club, Chile, este membru titular al Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România; membru al Mișcării Poetice Mondiale (WPM), al Liceo Poético de Benidorm (Spania), si altor organizații civice si culturale.

 

Formatia mea filosofica este una din chestiunile pe care nu le regret. Eu cred ca sunt un norocos ca m-am orientat spre filosofie. Mi-a permis, printre altele, sa pot trai impacat cu mine si cu ceilalti. Pentru ca filosofia inteleasa ca forma a cunoasterii este cea mai completa din cate exista. Daca ai inteles-o, poti sa o si aplici. Nu putem trai doar in lumina teoriilor. Filosofia iti da si instrumentele pentru a trai practic. Prin dobandirea cunoasterii poti face exercitiul introspectiei ca sa ai o forma de a trai in interior si in exterior. Imbinarea teoriei si practicii filosofice creeaza un destin intelept. 

 

Cărți publicate:

·         „Adi Cristi: Esta muerte que me resucita” (traducere), Editura 24 Ore, Iași, 2009;

·         „7 poetas de Iassy”, Editura Feed Back, Iași, 2011;

·         „Din literatura chiliană contemporană”, Editura Opera Magna, Iași, 2011;

·         „Mihai Eminescu: Poesias escogidas (poezii alese)”, Editura Contact Internațional, Iași, 2012 ;

·         „NIchita Stanescu : Eu nu sunt altceva decât o pata de sânge care vorbește / Yo no soy más que una mancha de sangre que habla”, Editura Contact International, Iasi, 2013 ;

·         Iulia Ralia Raclaru ” Hojas desde la sombra” (traducere), Editura Contac Internațional, Iasi, 2013 ;

·         Bica Nelu Caciuleanu „Mi querida, Rumania” ( Traducere), Editura Timpul, Iasi, 2013 ;

·         Amelia Stanescu ” Mantos de lluvia” (traducere), Editura Brumar, Timișoara , 2013 ;

·         Laura Garavaglia ” Curenți ascendenți” ( Traducere), Edizioni CFR, Rende (CS), 2014 ;

·         Laura Garvaglia ” Simetria miezului de nucă” (Traducere), Ed. Stampa, Azzate (VA), 2014.

·         65 Confesiones/de mărturisiri ; Poesii alese/Poesías escogidas de Mihai Eminescu, ianuarie 2016;

·         „De Escandinavia a los Andes,tres poetas latinoameticanos en Suecia”, Iulie 2016

Infinit

 

Întinzi mâna

Să ajungi în larg

Pentru a te regăsi,

Dar nevoia te face

Să te recunoști în ceilalți

Și aceasta este infinitul tău,

Infinitul suntem noi

Căci tu te recunoști în mine

 

Ana Donțu

(n. 1985, Republica Moldova)

 

Ana Donțu (n. 1 decembrie 1985, Republica Moldova) a absolvit Facultatea de Antropologie la Chișinău și Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Membru fondator al grupării „Zona nouă”, în 2015 a fost printre cei șase tineri scriitori selectați pe lista lungă a Concursului Internațional PEN NEW VOICES. Volumul său de debut, Cadrul 25 (Casa de Editură Max Blecher, 2015) a apărut ca urmare a câștigării Concursului Național de Poezie „Aurel Dumitrașcu” pentru debut în volum, organizat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț. A luat premiul „Tânărul poet al anului 2015” la Gala Tinerilor Scriitori, organizată de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România Filiala Sibiu, Premiul Revistei „Accente” și Premiul Național „Iustin Panța”. Grupaje de poeme din volum au fost traduse în suedeză, franceză și germană.

Când eram deja la liceu și stăteam mai tot timpul în bibliotecă, am dat de un poem scris pe un semn de carte, care citit în liniște mi-a sunat cu totul altfel decât la matineele școlare. Atunci m-am apucat de citit poezie, care în perioada aia m-a ajutat foarte mult, asta pentru că eram extrem de emotivă, orice fleac mă făcea să plâng, trebuia să-mi ocup repede mintea cu ceva și de obicei mă ascundeam în toaletă și recitam Melancolie sau versurile din Glossă „nu spera și nu ai teamă, ce e val ca valul trece, de te-ndeamnă, de te cheamă, tu rămâi la toate rece”, erau funny, erau ca o mantră. Apoi am găsit o altă soluție: nu ieșeam niciodată nemachiată din casă și, dacă îmi venea la un moment dat să plâng, gândul la rimelul întins pe obraji mă obliga să mă abțin, dar poezia a continuat să-mi ocupe mintea.

 

Cărți publicate:

 

·         „Cadrul 25”, Casa de Editură Max Blecher, 2015

orașul în care mă trezesc

se scurge printre degete

acoperă pământul ca ninsoarea prea albă

la care nu am voie sa mă uit

îl simt cu picioarele

rece și umed

e o imagine schimbătoare

care îmi scapă oricât aș încerca

 

culcă-te și deschide ochii în vis

privește-ți mâinile

nu le vei putea menține aceleași

totul în jurul tau e altfel

nu te mai recunoști

exteriorul tău e interiorul tău

ești întors pe dos

cu inima și ficatul și toate organele în afară

 

deschide ochii și uită-te la tine

nu te vei putea menține același mult timp

părul ți-a crescut prea mult peste noapte

și acum e împletit cu părul altora

într-o singură coadă comună

degetele noastre au explorat totul în jur

și acum știu mai multe decât noi

dacă ne vom pierde

și sigur ne vom pierde într o zi

vom închide ochii în diferite părți ale lumii

și-i vom deschide în același câmp devastat

 

 

Claudiu Komartin

(n.1983, București)

 

Claudiu Komartin s-a născut pe 7 august 1983, la București. A debutat publicistic în 2002, iar în volum un an mai târziu, cu Păpușarul și alte insomnii (Editura Vinea, 2003, 2007), pentru care a primit mai multe premii, printre care Premiul Național „Mihai Eminescu” pentru debut. Au urmat Circul domestic (Cartea Românească, 2005), Un anotimp în Berceni (Editura Cartier, 2009, 2010) și Cobalt (Casa de Editură Max Blecher, 2013). Ediții ale volumelor sale au apărut în germană (2012), sârbă (2015) și turcă (2015).

Coautor al textelor ce stau la baza piesei Deformații (montată în 2008) și al scenariului  Trișez cu viața, scris în urma unui atelier de trei zile cu persoanele private de libertate de la Penitenciarul Bistrița și pus în scenă în 2010.

A orchestrat, împreună cu Radu Vancu, antologiile Cele mai frumoase poeme din 2010 (Editura Tracus Arte, 2011), Cele mai frumoase poeme din 2011 (Editura Tracus Arte, 2012) și Cele mai frumoase poeme din 2012 (Editura Tracus Arte, 2013). Prezent în mai multe selecții și volume colective, printre care Compania poeților tineri în 100 de titluri alese de Dan Coman și Petru Romoșan (Editura Compania, 2011).

A tradus cinci romane din limba franceză și mai multe volume de poezie din engleză. Din 2009 organizează cel mai longeviv și mai constant club de lectură din România, Institutul Blecher (ajuns în 2017 la ediția 156), iar din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher, pe care a fondat-o împreună cu artistul vizual Ana Toma.

Sunt viu, ăsta mi se pare singurul lucru care merită într-adevăr menționat. La autoportrete nu am fost niciodată prea bun, voi spune doar atât: probabil că s-a pierdut ceva din naturalețe și am câștigat experiență, un anumit tip de siguranță în ceea ce scriu – deși eu am scris mereu fără plase de siguranță, fără să caut adăpostul zonelor de confort –, care se traduce prin faptul că scriu mai puțin, dar și arunc mai puțin din ceea ce scriu (e drept însă că lucrez cu aceeași pasiune exigentă – și poate cu ceva mai multă claritate – asupra textului).

 

Cărți publicate:

·         Păpușarul și alte insomnii, Editura Vinea, București, 2003, 2007 (Premiul național de poezie „Mihai Eminescu” pentru debut; Premiul pentru debut al revistei „România literară”)

·         Circul domestic, Editura Cartea Romanească, București, 2005 (împreună cu un CD cu 18 poeme în lectura autorului) – Premiul pentru poezie al Academiei Române

·         Un anotimp în Berceni, Editura Cartier, Chișinău, 2009, 2010

·         Hemoragia soarelui, 33 de poeme de Claudiu Komartin cu 22 de gravuri de Ana Toma, ediție bibliofilă în două exemplare, 2009

·         Und wir werden die Maschinen für uns weinen lassen, Edition Korrespondenzen, Viena, 2012 (antologie bilingvă, traducere în limba germană de Georg Aescht)

·         cobalt, Casa de Editură Max Blecher, Bistrița, 2013

·         Vrpce potaman za balu mesa, Treći Trg, Belgrad, 2015 (traducere în limba sârbă de Ljubinka Stankov Perinac)

·         Bir Garip Roman, Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, 2015 (traducere în limba turcă de Gökçenur Ç.)

*

jumate lumină jumate-ntuneric
sofisticat și uneori

confortabil dacă vrei
poți ignora tot ce-i aici

sau te poți gândi mult la

dinamica unei execuții
o proiecție interminabilă
pe cei câțiva pereți
subțiați ai aortei

oamenii ăștia o să creadă
că e vorba de sex
când tu îmi ceri doar pastile
rotunde și reci
picate din cosmos
și nici măcar o atingere

nici milă nici scârbă

nici început nici sfârșit

de parcă n-aș fi fost

 

 

 

Ștefan Manasia 

(n. 1977, Pitești)

 

Născut la Pitești (1977), copilărit în sat muscelean și la Râmnicu-Vâlcea, urc asemenea păstrăvilor pe Olt, ca să cobor dintr-un tren obosit (1996) la Cluj, pentru Litere. Viața mea tot serotonină, depresie, extaz plus venin. Prof de română (2002), redactor al revistei culturale Tribuna (2003-), mi se pare mai important că inventez, alături de François Bréda și de Szántai János, principalul abator literar al undergroundului transilvan (2008): Clubul de Lectură „Nepotu’ lui Thoreau”.

Între timp public cinci volume de versuri: Amazon și alte poeme (Vinea, 2003, premiul pentru debut al Filialei USR Cluj), cartea micilor invazii (Polirom, 2008, premiul revistei Manuscriptum pentru poezie, din partea Muzeului Literaturii Române București), motocicleta de lemn (Charmides, 2011, premiul Tînărul Scriitor al Anului în cadrul Galei Tinerilor Scriitori; premiul revistei Transilvania ex-aequo), Bonobo sau cucerirea spațiului (Charmides, 2013, premiul pentru poezie A.E. Baconsky al Filialei USR Cluj) și Cerul senin(Charmides, 2015, premiul pentru poezie al revistei Observator cultural), cărora li se poate adăuga ori-când TU vii. Etica grunge, volumașul meu samizdat (2007).

Autor al volumului de publicistică & critică literară Stabilizator de aromă (Editura Tribuna, 2016).

 

Probabil și scriitorul român va trebui să își regândească strategiile de captare a publicului cititor, asta așa ca o observație la firul ierbii. Lectura pierde teren în favoarea divertismentului de proastă calitate, a politicii, la fel, rudimentare, însă este unealta și a fost întotdeauna unealta, instrumentul de cunoaștere, de entertainment a publicului rafinat, a ființelor evoluate și biologic, și tehnologic și spiritual. Dacă specia umană are vreo șansă, o are și datorită cunoașterii, care, ne place sau nu ne place, la momentul acesta este o cunoaștere prin lectură.

 

Cărți publicate: 

·         Amazon (Editura Tritonic, 2003);

·         Amazon și alte poeme (Editura Vinea, 2005);

·         Cartea micilor invazii(Editura Cartea Românească, 2008);

·         Motocicleta de lemn (Editura Charmides, 2011);

·         Bonobo sau cucerirea spațiului (Editura Charmides, 2013);

·         Cerul senin (Editura Charmides, 2015).

·         Stabilizator de aromă (Editura Tribuna, 2016)

poem despre țigăncușa

 

cu mărgele de lemn în jurul gîtului exagerat de subțire. ea se cabrează între sacoșe umflate aidoma unor burți. subsuoara dezvelită-i strălucește în soarele toxic. tîrăște sacoșele cu vedenii pe sub salcîmii orașului. manasia o vede și se gîndește, ca întotdeauna, la îngeri.

 

brațele-i sînt înnegrite de soare,

din pămînt calcinat.

prin ochii ei te privește un idol al morții,

violent, minunat.

 

fac pariu că o sărută doar guri

puțind a ebrietate.

fac pariu că-i sfîrtecă sînul danturi

de șaisprezece carate.

 

în bordeiul ei de sub pod,

noaptea se lipește și ziua de pereți.

libărcile sînt sufletele celor

care-o sodomizează beți.

 

 

 

(din cartea micilor invazii, 2008)

Ion Mureșan 

(n. 1955, Vultureni – Cluj)

 

Ion Mureşan s-a născut la data de 9 ianuarie 1955 în Vultureni, judeţul Cluj. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj în 1981. Până în 1988, a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988, a fost redactor la revista „Tribuna“ din Cluj. A fost redactor-şef al revistei „Verso“ şi a colaborat cu mai multe ziare şi reviste clujene şi naţionale. Lucrează în departamentul de comunicare al UBB. Primul volum, „Poezia de iarnă“, a apărut în 1981 la Editura „Cartea Românească“ şi a primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor. A mai publicat, printre altele, „Poemul care nu poate fi înţeles“ şi „Cartea Alcool“. În ultimul deceniu de comunism, a fost unul dintre membrii de seamă ai grupării revistei „Echinox“ şi al Cenaclului Saeculum din Beclean, însă a fost prezent adesea şi la Cenaclul de Luni al lui Nicolae Manolescu şi la Cenaclul Junimea al lui Ovid S. Crohmălniceanu. În 1993, a primit premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, iar în 2005 a fost invitat în Franţa în programul „Les Belles Étrangères“. Cu ocazia aniversării a 60 de ani, a fost numit cetăţean de onoare al oraşului Cluj-Napoca. . Mircea Cărtărescu l-a numit „cel mai bun poet român în viaţă”.

Eu scriu rar, fiindcă ăsta e ritmul meu. Nu fac poezie la kilogram. Dacă aş putea trăi stările din po­e­zie, nici n-aş mai scrie. Din păcate, nu-mi sunt date decât în anu­mite mo­mente de gra­ţie. Mă uit atunci la o frunză, la un copac în­ză­pe­zit, la un pavaj ud de ploaie şi simt că iu­besc ceea ce văd, că mă umplu de o fericire ex­traordinară, care mă fa­ce să trepi­dez. Iubesc lu­mea, iu­besc faptul că sunt viu şi că lumea există. Dar apoi toate as­tea dispar, şi-mi ră­mâ­ne doar scri­sul. Când îmi iese, simt că recu­perez şi-mi mo­tivez ab­senţele de la via­ţă. E o stare de bucu­rie ex­traor­dinară, care din păcate nu ţine nici ea prea mult.

 

Cărți publicate:

·         Cartea de iarnă, București, Ed. Cartea Românească, 1981

·         Poemul care nu poate fi înțeles, Târgu Mureș, Ed. Arhipelag, 1993

·         Le mouvement sans coeur de l’image, traducere în franceză de Dumitru Țepeneag, Belin, 2001

·         Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiș, traduceri de Virgil Stanciu și Dumitru Țepeneag, Baia Mare, Fundația Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007

·         Cartea pierdută – o poetică a urmei, Bistrița, Ed. Aletheia, 1998

·         Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch, Viena, 2008, tradusă în limba germană de Ernest Wichter

·         cartea Alcool, Bistrița, Ed. Charmides, 2010

Poemul alcoolicilor

Vai săracii, vai săracii alcoolici,
cum nu le spune lor nimeni o vorbă bună!
Dar mai ales, mai ales dimineaţa când merg clătinându-se pe lângă ziduri
şi uneori cad în genunchi şi-s ca nişte litere
scrise de un şcolar stângaci.

Numai Dumnezeu, în marea Lui bunătate, apropie de ei o cârciumă,
căci pentru El e uşor, ca pentru un copil
ce împinge cu degetul o cutie cu chibrituri. Şi
numai ce ajung la capătul străzii şi de după colţ,
de unde înainte nimic nu era, zup, ca un iepure
le sare cârciuma în faţă şi se opreşte pe loc.
Atunci o lumină feciorelnică le sclipeşte în ochi
şi transpiră cumplit de atâta fericire.

Şi până la amiază oraşu-i ca purpura.
Până la amiază de trei ori se face toamnă, de trei ori se face primăvară,
de trei ori pleacă şi vin păsările din ţările calde.
Iar ei vorbesc şi vorbesc, despre viaţă. Despre viaţă,
aşa, în general, chiar şi alcoolicii tineri se exprimă
cu o caldă responsabilitate

şi dacă se mai bâlbâie şi se mai poticnesc
nu-i din cauză că ar expune idei teribil de profunde,
ci pentru că inspiraţi de tinereţe
ei reuşesc să spună lucruri cu adevărat emoţionante.

Dar Dumnezeu, în marea Lui bunătate, nu se opreşte aici.
Imediat face cu degetul o gaură în peretele Raiului
şi îi invită pe alcoolici să privească.
Şi chiar dacă din cauza tremuratului nu reuşesc să vadă
decât un petec de iarbă,
tot e ceva peste fire.

Până când se scoală unul şi strică totul. Şi zice:
„În curând, în curând va veni seara,
atunci ne vom odihni şi vom afla împăcare multă!”
Atunci unul după altul se scoală de la mese,
îşi şterg buzele umede cu batista
şi le este foarte, foarte ruşine.

Iris Nuțu

(n. 1996, Piatra Neamț)

 

 

Iris Nuțu (n. 1996) este absolventă a Colegiului Național „Calistrat Hogaș” din Piatra-Neamț și studentă la Facultatea de Litere din București, secția Literatură universală și comparată. A publicat proză și poezie în câteva reviste, pe site-urile SUBCAPITOL și Dissolved Magazine și în antologia Cea mai nouă poezie, în cadrul Zilelor de poezie “Constantin Virgil Bănescu” din 2015. În octombrie 2016, a participat la prima ediție a Festivalului de poezie punct.ro, iar în aprilie 2017 a citit la ediția 148 a Institutului Blecher.

  

tocmai am ieșit de la cursuri și merg spre metrou, mă grăbesc să ajung acasă, să trântesc câteva chestii în valiză și să fug spre gară. până acum, nu am mai mers niciodată acasă doar pentru un weekend, dar festivalul ăsta merită cele 14 ore dus-întors în tren, nesomnul și panica de luni, când o să constant că am rămas și mai în urmă cu cititul pentru facultate. v-aş scrie mai multe despre cât de mișto o să fie, dar am ajuns la romană și chiar trebuie să mă grăbesc. mai bine veniți mâine să vă convingeți singuri.

something old, something new, something borrowed, something blue

 

cutiuța muzicală s-a oprit

firele de păr și pielea sunt perpendiculare

și înainte să apucăm să spunem cum

ne cheamă ne prăbușim în pat

 

suntem o clădire care dintr-o dată

nu mai e acolo

nimeni nu apasă butonul

în urmă nici moloz nici ruine

doar noi doi inventând noaptea

din nou și din nou

la fel de ușor pe cât am învățat să-mi agăț

ciorapii fără remușcări

 

cu fiecare clinchet al oaselor care se ciocnesc

sunt din ce în ce

mai aproape de a atinge frumusețea

unui creion perfect ascuțit

 

dar înainte de regret vine dimineața

și din stomacul cearșafurilor care ne-au înghițit

apusul nu se termină

niciodată

 

 

Cosmin Perța

(n. 1982, Vișeu de Sus, Maramureș)

 

Cosmin Perța (n. 1982). Poet, prozator şi eseist. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Şi-a continuat studiile la Universitatea din Bucureşti, obţinînd o diplomă de masterat în literatură contemporană şi titlul de doctor în Litere cu o teză despre fantastic în literatura est-europeană. A publicat cinci cărţi de poezie, două de povestiri, două romane, o monografie, un studiu şi o piesă de teatru. A obținut numeroase premii naționale şi internaționale. Poemele sale sînt traduse în 11 limbi. În presa românească şi în cea străină există peste 200 de cronici, recenzii şi referinţe la opera sa. 

 

Cred că în scriitură, la fel ca la spovedanie sau la psihanalist, nu trebuie să existe interdicții, de nici un fel. Am încălcat toate codurile intime posibile atâta vreme cât ele se restructurau în coduri estetice în care cred (valabile, rezistente) și atâta vreme cât există un supra-mesaj care conține forma în care noi structurăm literatura ca viață. Nu cred în literatura biografică așa cum nu cred în literatura cu mesaj. Cred mai degrabă în formă decât în mesaj la nivelul acesta prim al percepției. Forma este cea care creează structuri, mesajul este fluctuant, însă cred în supra-mesaj, care nu este construit din mici și multe mesaje, ci din forme.

 

Cărți publicate:

·         Zorovavel ( Editura Grinta, 2002)

·         Santinela de lut (Editura Vinea, 2005)

·         Cântec pentru Maria (Editura Vinea, 2007)

·         Întâmplări la marginea lumii (Editura Cartea Românească, 2007)

·         Bătrânul, o divină comedie (Editura Charmides, 2009)

·         Două povestiri (Editura Tracus Arte, 2010)

·         Fără titlu (Editura Paralela 45, 2011)

·         Introducere în fantasticul de interpretare (Editura Tracus Arte, 2011)

·         Teofil și Câinele de lemn (Editura Herg Benet, 2012)

·         Radu G. Țeposu, rafinament și intuiție (Editura MNLR, 2012)

·         Vizita (Editura Herg Benet, 2013)

·         În urmă nu mai e nimic (Editura Polirom, 2015)

Am văzut un animal mic traversând strada

Am văzut un animal mic traversând strada.

Mergea de parcă avea de mers undeva.

Mă mai iubeşti?

Mi-ai cumpărat tenişi.

Am stat câteva sute de ore în

tenişii ăia

pe stradă, la birou, la orele de curs, pe bănci în parcuri

şi-n crâşme,…

am stat de parcă n-aveam de mers nicăieri.

Mă gândeam la un moment dat să îţi spun o vorbă

bună, m-am tot gândit ce să-ţi spun

şi nici o vorbă bună de pe buzele mele.

Ştii, când aveam şase ani m-a scos mama în oraş să-şi

facă poze cu mine,

de parcă ştia că băieţelul acela nu va supravieţui,

că trebuie cumva păstrată măcar imaginea lui.

Am urmărit animalul acela mic câteva zeci de metri,

chiar părea că ştie ce face şi l-am invidiat.

Un arici pe stradă,

un arici bătrân şi obosit, uriaş. Plângea.

M-am culcat cu ariciul pe piept

Şi el speriat şi eu insomniac, ne-am conectat cumva

şi am adormit.

Mi-ai zis că am sforăit şi eu şi ariciul.

S-au rupt tenişii de la tine şi put îngrozitor deşi îi mai

port, soare sau ploaie.

Cred că animalul mic şi sălbatic e cel care nu are unde şi

de ce să se ducă.

Mă mai iubeşti? Mâine o să arunc tenişii ăştia,

dar azi îi mai ţin, sunt aşa de greu de dezlipit de

picioare

Sînziana Șipoș

(n. 1990, Făgăraș)

 

Sînziana Șipoș a debutat în 2016 în Republica Cehă cu volumul Spani V Kanálech. Volumul a apărut și în România, tot în 2016, la editura Charmides, cu titlul Somnul din conducte. În prezent, ea este doctorandă a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

 

Lumea e printre rădăcinile de copaci. Pot să-mi privesc mâinile ore-n șir fără să vii, pot să-mi deschid ochii și să văd luminile resturilor de țigări pe măsură ce intră-n pământ; mă gândesc la trupuri singure fără să-mi fie frig; nu mai aștept noaptea. M-am așezat pe mâna stângă până mi-a amorțit și m-am gândit că ești tu.

 

Cărți publicate: 

 Spaní v kanálech (Somnul din conducte) ; překlad Kryštof Míka, H_aluze, 2016

– Somnul din conducte, Editura Charmides, 2016

Mă prefac că sunt într-un loc preferat

de tine și devine ușor să fiu rămasă în

afară. Vino să fumezi o țigară cu un

instalator! Mai ții minte când mi-ai

arătat prima dată femeia fără mâini?

De sub mașină vine miros de urină.

Apropierea nu mai funcționează. De

ce ai sări goală într-o piscină? Râdem

și ne uităm la suprafața aspră în care

ne vom înveli odată cu răsăritul.

 

Alexandra Turcu

(n. 1995, Bistrița) 

 

Alexandra Turcu (n. 1995) tocmai a absolvit secția de Literatură Comparată la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. A debutat în 2015 cu volumul de poezie celelalte produse, apărut la Editura Charmides. A publicat poeme, cronici și alte articole în revistele Poesis Internațional, Zona Nouă, Alecart, Echinox, Familia, Tribuna și Steaua. Textele ei apar în antologiile Subcapitol. Poezia (Tracus Arte, 2015), La negru (Mirador, 2015) și Bungalou 6 (Mirador, 2016). În 2016, a participat, în Stockholm, la Atelierele de traducere ale Institutului Cultural Român, unde a tradus textele poetei suedeze Sevi Kumral.

La televizor nu mă prea uit. Internetul, în schimb, îl folosesc extrem de mult, dar pot să zic că îl folosesc în mod util, în scopul informării. Citesc literatură pe Internet, recenzii la cărţi nou-apărute, lucruri din domeniul acesta. Evident, îmi fac timp şi să citesc cărţi „adevărate”, să scriu, să mă întâlnesc cu prietenii…

Cărți publicate:

– celelalte produse, Editura Charmides, 2015

poveste de dragoste

 

îmi spui în fiecare seară

povestea de pe avizier

nov. 1980

stănilă eva elisaveta

pleacă de acasă

comuna săvîrșin, satul căprioara

se plimbă pe malul mureșului

se întoarce cu spatele

și niciunul nu mai știe nimic

în perioada respectivă

cercetări din partea organelor

de miliție

nimeni nu crede în accidente,

toți cred în sinucidere

 

35 de ani mai târziu

o să dispar la mijlocul

podului de pe horea

nimeni nu o să zică sinucidere,

toți vor zice accident

Radu Vancu

(n. 1978, Sibiu)

 

Radu Vancu (n. 13 iulie 1978, Sibiu) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu. Este conferenţiar la aceeaşi facultate şi redactor la revistele Transilvania şi Poesis internaţional. Coordonează secţiunea literară a revistei Timpul. A tradus în română din poezia lui Ezra Pound, William Butler Yeats (Editura Humanitas Fiction) şi John Berryman (Casa de editură Max Blecher). A publicat mai multe antologii literare pe diverse teme, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin ori Marius Chivu. A îngrijit ediţii din poezia lui Alexandru Macedonski şi Alexandru Muşina. Volume de poezie: Epistole pentru Camelia, Imago, 2002; Biographia litteraria, Vinea, 2006; Monstrul fericit, Cartier, 2009; Sebastian în visTracus Arte, 2010; Amintiri pentru tatăl meu, Vinea, 2010; Frânghia înflorită, Casa de editură Max Blecher, 2012; 4 A.M. Cantosuri domestice, Casa de editură Max Blecher, 2015. Eseuri: Mircea Ivănescu: Poezia discreţiei absolute, Vinea, 2007 (ediţie revăzută şi adăugită, ART, 2015); Eminescu: Trei eseuri, InfoArt Media–Argonaut, 2011; Mistica poeziei: Lecturi în literatura contemporană, Muzeul Literaturii Române, 2013; Poezie şi individuaţie, Tracus Arte, 2014; România vertebratăAdenium, 2016. Dintre cărţile lui, Frânghia înflorită a fost tradusă în turcă (Çiçek Açan Urgan, Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, 2015), iar 4 A.M. Cantosuri domestice în maghiară (Hajnali négy. Házias cantók, Syllabux, Budapesta, 2016). Selecţii din poemele lui au fost traduse în englez ă, germană, franceză, suedeză, spaniolă, italiană, flamandă, bulgară, sârbă, maghiară, turcă, greacă, rusă.

Poeții sunt o sectă peste tot. Aproape că m-am deprimat când am citit acum 15 ani, dacă nu mai bine, un text  celebru al unui critic american, Dana Gioia. Titlul textului e Can poetry matter? (Poate poezia să conteze?).  El prezenta în acel text, exasperat, tirajele unei cărți de poezie în Stale Unite. Ei bine, tirajul unei cărți de poezie în Statele Unite e de două mii de exemplare, ca-n România. E, totuși, vorba de o țară de câteva zeci de ori mai mare, engleza se citește pe toată planeta și, cu toate astea, secta e cumva presetată. Are niște setări by default care o mențin în minoritate. Vorba lui Juan Ramon Jimenez: poezia e pentru enorma minoritate. Cam ăsta e statutul poeziei.

 

Cărți publicate:

 

·         Epistole pentru Camelia, Imago, 2002;

·         Biographia litteraria, Vinea, 2006;

·         Monstrul fericit, Cartier, 2009; Sebastian în vis, Tracus Arte, 2010;

·         Amintiri pentru tatăl meu, Vinea, 2010;

·         Frânghia înflorită, Casa de editură Max Blecher, 2012;

·         4 A.M. Cantosuri domestice, Casa de editură Max Blecher, 2015.

·         Mircea Ivănescu: Poezia discreţiei absolute, Vinea, 2007 (ediţie revăzută şi adăugită, ART, 2015);

·         Eminescu: Trei eseuri, InfoArt Media–Argonaut, 2011;

·         Mistica poeziei: Lecturi în literatura contemporană, Muzeul Literaturii Române, 2013;

·         Poezie şi individuaţie, Tracus Arte, 2014;

·         România vertebrată, Adenium, 2016.

·         Frânghia înflorită – traducere în turcă (Çiçek Açan Urgan, Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, 2015),

·         4 A.M. Cantosuri domestice – traducere în maghiară (Hajnali négy. Házias cantók, Syllabux, Budapesta, 2016).

·         Zodia Cancerului. Jurnal 2012-2015, Ed. Humanitas 2017

Lumea nouă (amintire pentru tatăl meu)

Dar, deocamdată, lumea asta:
lumea care a început cândva
între unşpe fără cinci şi unşpe şi cinci
în dimineaţa de noiembrie, cu strigătul tău mic
anunţând separarea definitivă a vertebrelor
şi erecţia mecanică a spânzuraţilor.

Lumea ta se sfârşea cu marele animal de lemn,
cu piele aspră şi rece, în burta căruia
erai închis. Oameni pricepuţi
au aşezat cu grijă în pământ
animalul bej cu puiul în marsupiu
şi au tras pământul deasupra ca o cortină.

Şi aerul s-a tras atunci ca o cortină
şi am văzut lumea nouă: te odihneai în a şaptea ta zi,
cu jumatea de rachiu alb în faţă, fericit ca un rege,
aşteptându-mă cu paharul pregătit.
Oasele mi s-au topit de fericire şi groază şi am rămas pe veci îndatorat
animalului care te dusese să te nască acolo.

 

Nina Vasile

(n. 1969, Ialomița)

 

Nina Vasile ( n. 1969) a terminat Facultatea de Filosofie în 1997, iar în 2000 Masterul de Teorie a Literaturii, ambele la Universitatea Bucureşti. Din 1997 până în 2007 a fost bibliotecară la Biblioteca Metropolitană. În Slobozia, orașul copilăriei și adolescenței, a scris mai mult eseuri decât poeme, mai mult a adunat poeți în întîlniri poetice decât a citit în cenaclul Provinciei (revista literară de scurtă durată apărută după anul 1989). A scris vreo 60 de caiete începând de pe la 12 ani, singurul „avut” rămas intact în nenumăratele mutări din case, orașe, țară, dar poezie a publicat cam odată la zece ani: “Albert locuitorul”, Editura Pontica, 1997 (poeme scrise între 1989- 992), “Distanţa din miezul nopţii”, Editura Maxim, 1997, „Poeme de putere – sau totul se transformă la cea mai mică atenție” ( 2011, la Editura Vinea). Scrie sporadic în reviste: eseuri, recenzii, prezentări de carte. Cândva, în ArtPanorama, Luceafărul, Viaţa Românească, Biblioteca Bucureştilor, Adevărul Literar şi Artistic. În 2002 se naşte Maria Alberta Vasile cea despre care se „povestește” și în al treilea volum publicat pe vremea când încă locuia în Madrid. După 7 ani acolo, s-a întors în București și încă se adaptează la ce a găsit…sau nu a găsit și credea că va găsi. Este o poetă „de viziune” cum spunea mai târziu decât la primul volum, Marin Mincu. A fost singurul critic pentru care a contat ca prezență poetică în lumea bucureșteană, motiv pentru care apare în antologiile lui. În anii în care a lucrat la bibliotecă, „Atelierul de poezie” care a contat iarăși mai mult decât scrierea poeziei, a ținut peste cinci ani și au trecut pe acolo unii dintre poeții doomiiști sau publicați și premiați ulterior: adrian urmanov, andrei peniuc ( acum călugări amândoi), Ovia Herbert, Cătălina Matei, Gabriela Toma, Ania Vilal, Adrian Diniș. În Spania, au fost unele sesiuni ale atelierului în asociații culturale, unele românești, altele spaniole, sau la Universitatea Complutense din Madrid. Despre acest fel de întâlniri în care se scria dar mai mult se căuta prin experimente de tip performance, poezia, a vorbit uneori la radio sau TV, a scris în câteva dăți, relativ de curând în Cafeneaua Literară de la Pitești. Este poeta-nepoetă cum anticipa Marin Mincu într-o prezentare la Albert locuitorul. Cam tot așa cum John Cage din 4′ 33” era muzician dincolo de muzică. Comparația valorică nu e justă dar ideea e valabilă. De aceea cartea următoare, în curs de apariție la Vinea, este „Calea poeziei”, tot un alt fel de a face/scrie/trăi poezie.

 

eu sunt atipică, prea rebelă pentru a respecta  „indicaţii”, mai ales când vin fără să mi se spună de la cine. Dar „rebeliunea” mea a venit întotdeauna dintr-un mod de a-mi reconstrui pe cont propriu orice primesc din afară, orice am de făcut sau primesc ca dat de la alţii. Asta nu înseamnă că sunt incapabilă să mă conformez unor reguli, fie şi foarte riguroase, totul este să aibă sens pentru mine.

 

Cărți publicate:

 

·         Albert locuitorul(Editura Pontica, 1997),

·         Distanta din miezul noptii(Editura Maxim, 1997),

·         Poeme de putere (Editura Vinea, 2011)

acelaşi câine

 

aştept încordată saltul meu în faţa mea

am ieşit din cele câteva lucruri de făcut zilnic

degetele apăsate pe clanţă ezită să termine gestul

pe întrerupător nu apasă deşi vreau

becul se sparge

în camera de-alături se-aud semnale altădată aşteptate

aici

am ieşit dar am închis ochii de durere

lumina era un ţipăt orbitor pasărea plana

atât de aproape de mine încât m-a lovit zăpăcită

câinele şi-a schimbat deodată drumul lui

mirosind în urma mea

nu m-a auzit când l-am gonit

iar când mi-am refăcut privirea în forma pe care

el ar fi trebuit s-o recunoască

precum în ceilalţi semeni ai mei

m-a privit nedumerit

ca pe un alt câine

pe care nu-l înţeleg

 

 

Ioana Vintilă

(n. 1997, Sibiu) 

 

Ioana Vintilă este absolventă a Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu și studentă în anul II la Facultatea de Biologie din Cluj-Napoca, secția de inginerie științifică. A publicat texte în diferite reviste literare sau antologii (Cea mai nouă poezie, we fall asleep faster than we used to, poeții la zid), a participat la numeroare concursuri literare, cel mai notabil fiind concursul PEN International New Voices 2016, unde a obținut locul al II-lea. Deși a mai avut lecturi, de curând a început să facă slam poetry.

Sâmbătă am participat pentru prima dată la un slam poetry contest. Deși am mai avut lecturi, a fost o experiență fundamental diferită, datorită stării mult amplificate pe care am avut-o interpretând poemul „Manifest”, fiind o adevărată provocare să fac asta pe scena improvizată în fața unui public atââât de numeros (mi-au tremurat picioarele mai tare ca niciodată, mai ceva ca unui bolnav de Parkinson).

wake-up call

 

 

ce-ai putea cere mai mult de la viață, cezara

un acvariu cu pești bine hrăniți

un rinichi care n-are nevoie de dializă

o mamă care te strânge la pieptul ei mare

 

& ce-aș mai putea iubi, cezara

uneori cred că iubesc pentru amândouă și tot nu e de-ajuns

îmi iubesc vergeturile                      vânătăile    spatele strâmb o dună pe care stău cocoțate toate urletele

 

am străbătut bulevardele de la un capăt la altul

cu mâini înghețate

& după ce oboseala mi-a șters orice dorință de a izbi ceva

ce-aș mai putea iubi, cezara

un pumn în stomac în vis e mai puternic decât unul în realitate

așa-mi spunea roberto

fără să se gândească la faptul că

aici nu e o peșteră mentală

delimitată de pietre ale subconștientului

aici ne smulgem hainele de pe noi

pe bune

& ne învinețim pe bune degetele când lovim ușile

& un pumn în stomac în realitate ar fi al naibii de bun acum

 

sunt tot ce ar fi trebuit să iubesc pentru amândouă și n-am fost în stare

m-am târât ca un limax orb spre orice dumnezeu          doar doar m-aș fi trezit cu pumnul ăla adânc în intestine

&

mi-am deschis  inima

obedientă

în fața fiecăruia

* organizator: 

Gelu Vlașin

Întâlnirile de vară de la Telciu

ediția 2017

 

Program:

 

Marți 15 august:

 

–        ora 10-13: primirea invitaților, acomodare,

–        ora 13-15: masa de prânz

–        ora 16-18: Escandar Alegeet / Nina Vasile – recital de poeziei în foișor

–        ora 19-20:  Radu Vancu: videoconferință poezia română actuală

–        ora 20-22: cina

 

Miercuri 16 august:

 

–        ora 9-10: micul dejun

–        ora 10-12: atelier de scriere creativă: Cosmin Perța

–        ora 13-15: masa de prânz

–        ora 15-16: recital de poezie Cătălina Bălan / Iris Nuțu / Claudiu Komartin

–        ora 16:17: recital de poezie & workshop Ion Mureșan

–        ora 18-20: eveniment literar Primăria Telciu (recital colectiv de poezie + prezentare de carte Alin Cordoș: Suflete moarte, Ed. Școala Ardeleană, Cluj Napoca, 2016

–        ora 20-22: cina

 

Joi 17 august: 

 

–        ora 9-10: micul dejun

–        ora 10-11: recital de poezie: Ioana Vintila / Ana Donțu / Ștefan Manasia

–        ora 11-12: recital de poezie: Alexandra Turcu / Sînziana Șipoș / Cosmin Perța

–        ora 13-15: masa de prânz

–        ora 16-18: eveniment literar Liceul Tehnologic Telciu

–        ora 18-20: workshop Claudiu Komartin

–        ora 20-22: cina

 

Vineri 18 august:

 

–        ora 9-10: micul dejun

–        ora 11-12: lectură aleatorie & workshop la trenul prăbușit

–        ora 13-15: masa de prânz

–        ora 15-16: vizită la Muzeul George Coșbuc

–        ora 16-17: vizită la Muzeul Liviu Rebreanu

–        ora 17-18: deplasare Bistrița

–        ora 18-20: recital colectiv de poezie la Muzeul Județean George Coșbuc

–        ora 22-23: cina

 

Sâmbătă 19 august:

 

–        ora 9-10: micul dejun

–        ora 10-12: performance & atelier de scriere creativă Nina Vasile

–        ora 12-13: recital de poezie Mario Castro / Gelu Vlașin

–        ora 13-14: workshop: Ștefan Manasia

–        ora 14-15: masa de prânz

–        ora 15-18: vizită Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz Băi

–        ora 19-20: concert Cristina Vlașin (Zilele Telciului)

–        ora 20-22: cina

 

Duminică 20 august:

 

–        9-10: micul dejun

–        10-12: recital colectiv & workshop la nuc / preparative antologie

–        12-13: videoproiecție Escandar Algeet

–        14-15: masa de prânz

–        16-18: vizită la păstrăvăria Fiad

–        20-22: cina festivă

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5