„Gafele în arhitectură şi urbanism realizate după 1989, sunt mai numeroase şi mai deranjante decât cele realizate în cei 50 de a

-Doamna Marcela Tămaş, vă rog să ne daţi câteva date despre acţiunea de la Bistriţa.

-Este un eveniment important pentru activitatea de urbanism şi implicit cea a elementului constitutiv: arhitectura şi în extensie urbanismul. Municipiul nostru a găzduit şedinţa Consiliului Teritorial al Organizaţiei Arhitecţilor din Romania – filiala Transilvania (OART), a cărui preşedinte a fost ales anul trecut d-nul arhitect Guttmann Szabolcs Istvan .De la noi din judeţ face parte din acest consiliu d-na arh. Michiu Mariana şi cu mine.

-Concret, ce s-a discutat ?

-Un punct pe ordinea de zi a şedinţei a fost o dezbatere mai largă cu arhitecţii şi cu administraţia din judeţul nostru, dezbatere care a vrut să vină în întâmpinarea tuturor etichetărilor şi aprecierilor în general defavorabile a realizărilor din acest domeniu. Putem spune însă cu regret că în cea mai mare parte plângerile sunt îndreptăţite, pentru că numai în municipiul nostru gafele în arhitectură şi urbanism realizate după 1989, sunt mai numeroase şi mai deranjante decât cele realizate în cei 50 de ani de comunism.

-Putem vorbi de artă în urbanism?

-Urbanismul şi arhitectura au o componentă artistică , deci subiectivă atât pentru cel care o realizează cât şi pentru cel care o primeşte. Ca orice operă de artă poate stârni impresii diferite, dar îndrăznesc să subliniez faptul că este mult mai importantă decât celelalte arte, pentru că ea participă la viaţa comunităţii, determină o bună sau o proastă funcţionare a unei localităţi. Un tablou sau o sculptură dacă nu-mi place artistul sau stilul reprezentării nu mă duc să o privesc, o muzică dacă nu-mi place nu sunt obligat să o ascult , dar un produs arhitectural sau o rezolvare urbanistică , eu ca membru al comunităţii sunt obligat să particip la ea, pot fi chiar inclusă ca parte componentă în realizarea ei. Deci s-ar desprinde o rezultantă:urbanismul şi arhitectura ne influenţează viaţa socială, în consecinţă ar fi de dorit să intereseze pe toţi participanţii ce alcătuiesc o localitate şi în cea mai mare măsură administraţia care dirijează acest fenomen.

- Au fost prezente autorităţile la această manifestare ?

-Din păcate din partea administraţiei am fost onoraţi cu prezenţa la un moment dat doar de vicepreşedintele Consiliului Judeţean şi de şeful serviciului de urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Bistriţa. Situaţia este cu atât mai alarmantă cu cât în cadrul şedinţei au fost analizate şi unele aspecte din judeţul nostru . Analiza nu s-a referit la produsul de arhitectură sau urbanism, deocamdată , ci în principal asupra problemelor administrative şi de legislaţie . De exemplu nu toate primăriile solicită prin certificatul de urbanism, dovada de înregistrare la OART prevăzută de lege (Ordonanţa 1425/2005) .Această acţiune are drept scop în afara unei statistici a realizărilor în domeniul construcţiilor, şi urmărirea efectuării unui produs în acest domeniu de către specialiştii indicaţi de lege (în cazul de faţă de către arhitecţi sau conductori arhitecţi cu drept de semnătură).

-Câteva date despre structura judeţeană.

-În judeţul nostru, conform statisticii OART, suntem 17 arhitecţi şi 7 conductori arhitecţi cu drept de semnătură, dar sutele de documentaţii care se autorizează în tot judeţul nostru într-un an, au fost realizate în mică măsură de arhitecţi. De aici şi produsul cu valoare de multe ori îndoielnică, dar să spunem că nu suntem în epoca căutării calităţii ci mai degrabă în timpurile unor acumulări cantitative pe care fiecare beneficiar le face după putere şi cultură. Atunci mă întreb de ce este făcut răspunzător arhitectul ca profesie, când de fapt el participă în foarte mică măsură la actul de arhitectură sau realizările urbanistice . Mai putem adăuga la aceste neajunsuri şi un alt fenomen frecvent întâlnit prin rezolvări în acest domeniu de către firme din alte judeţe, care în majoritate sunt străini de specificul şi de problemele noastre sau cele concrete din teren. Astfel putem aduce argumente pentru eforturile ce converg la deprecierea în plus a imaginii arhitectului. S-a amintit şi faptul că o lucrare de foarte mare importanţă pentru municipiul Bistriţa : Planul Urbanistic General , a fost adjudecat în urma unei licitaţii către o firmă din Tîrgovişte, de către o comisie formată din 6 ingineri şi 3 jurişti, cu toate că legea achiziţiilor publice prevede :ca membri în comisia de licitaţie vor fi şi specialişti cu experienţă profesională în domeniul achiziţiilor publice.

-Vă mulţumesc şi vă doresc mult succes în continuare.