( Foto) Turnir medieval al poeziei, la Bistriţa. Apel către scriitori pentru Centenarul Marii Uniri

În cadrul Târgului Mare al Bistriţei un punct aparte l-a constituit turnirul medieval de poezie. Însoţiţi de toboşarii cetăţii şi de Garda de onoare medievală, poeţii Bistriţei au participat la o promenadă din faţa Palatului Culturii, pe traseu Centrul Documentar Expoziţional de pe Pietonal, până la Biserica Evanghelică. Aici, pentru fiecare poet invitat din ţară şi din străinătate au fost trase salve de tun însoţite de poezii din creaţia acestora.
Iniţiativa, în premieră în urbea noastră, după modelul promenadelor de la Paris de la Turnul Eiffel, s-a bucurat de prezenţa, lângă turnul simbol al Bistriţei, cel mai înalt din Transilvania, cel al Bisericii Evanghelice, de un public care a ascultat şi aplaudat poezia.
La Promenada Poeților au participat scriitorii Dorel Cosma, Elena M. Cîmpan, Menuț Maximinian, Zorin Diaconescu, Victor Știr, Alexandru Cristian Miloș, Ana Zegrean, Victoria Fătu- Nalațiu, Marilena Toxin, Gheorghe Mizgan, Rodica Fercana, Ștefan Veșcari ( Bistrița ), alături de invitaţi din Franța, Nicolas Charlety, Zelida Charlety, din Israel, Nidal Kassem, din Serbia, Vladan Tesanovic, din Germania, Ioana Heidel, din România, George V. Precup, Anca Sîrghie ( Sibiu ), Aurel Pop ( Satu Mare ), Daniela Gîfu ( Iași ), Antonia Bodea ( Cluj- Napoca ), Mariana Pândaru- Bârgău ( Deva).
Tot acum, membrii Societăţii Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni” şi-au prezentat cărţile într-un mod inedit, pe bannere purtate prin centrul urbei cu biciclete speciale şi au purtat tricourile cu însemnele grupării, care de acum vor fi reprezentative. Apoi, la Palatul Culturii, a avut loc un simpozion dedicat Târgului Mare „Bistriţa în direct cu turismul şi cultura internaţională”. În cadrul acestuia, directorul instituţiei, dr. Dorel Cosma, a avut o intervenţie legată de prezenţa scrisului bistriţean pe toate meridianele, din America până în Malaezia, scriitorii urbei contribuind la imaginea frumoasă a acestor meleaguri.
Evenimentul a fost moderat de preşedinta „Conexiuni”, Elena M. Cîmpan, şi a cuprins gândurile invitaţilor care au lansat cu acest prilej şi reviste literare şi cărţi, Mariana Pândaru – „Ardealul literar”, Anca Sârghie – „Lumina slovei scrise”, Antonia Bodea, Ioana Heidel, Daniela Gâfu – „Destine literare, revista UZP”, George V. Precup. În acest cadru, scriitorul Dorel Cosma a prezentat şi revista „Lumina lină” din New York şi a transmis mesajul directorului acesteia, prof. univ. Theodor Damian. De asemenea, Al. C. Miloş şi-a prezentat cea mai recentă carte, tradusă în limba sârbă. Senatorul Ioan Simionca, secretar al Comisiei de Cultură din Parlamentul României, a făcut un apel către scriitorii prezenţi la Bistriţa pentru participarea la proiectul Centenarului Marii Uniri, intelectualii trebuind să aibă un rol important în evenimentul ce va avea loc anul următor.
A fost, cu siguranţă, un mod inedit prin care poezia a fost cinstită la Târgul Mare al Bistriţei şi aplaudată, în momentul paradei, de spectatorii care au văzut că literatura este un ambasador al municipiului nostru.

Comentarii

25/08/17 14:35
Vizitator

Fiind vorba de poezie, in loc de comentariu am gasit o poezie interesanta semnata de Gelu Oproiu, intitulata BLESTEMUL PAMANTULUI:

Doborât de-a soarelui dogoare
Te tot rogi române la Cel Sfânt
Însă ai uitat să ceri iertare
Gliei strămoşescului pământ

Ţi-au lăsat în dar înaintaşii
Tot ce-aveau pe lume mai de preţ
Cu ce drag îţi dezmierdai privirea
De la şes la muntele semeţ…

Codrii atrăgeau precum magnetul
Norii grei aducători de ploi
Pajiştile cu imaşui grase
Erau raiul turmelor de oi

Prin artere largi de irigaţii
Unduia mereu al vieţii râu
Câmpul devenind o-împărăţie
De porumb, de floare şi de grâu

Vii cât vezi cu ochii pe coline
Şi livezi cu rod bogat pe ram
Şi grădini mănoase, mândre sere
Doamne, toate-n ţară le aveam

Dar te-a prins în gheare nebunia
Şi plecând urechea la duşmani
Mi te-ai năpustiit pe pe sfânta glia
Şi-ai făcur-o zob în câţva ani

Codrul ce ţi-a fost mereu un frate
L-ai ucis cu otrăvit topor
Astăzi munţii despuiaţi şi singuri
De pădurea lor li-e tare dor

Praful s-a ales de irigaţii
Seceta ne-a prins cumplit în lanţ
Nu mai e o dală pe canale
S-au furat şi ultimii hidranţi

Ai distrus şi sere şi plantaţii
Tot ce s-a clădit cu greu cândva
Ia aminte la vecinii noştri
Nimeni n-a făcut aşa ceva

Nu e faptă fără de răsplată
Glăsuieşte un străvechi proverb
Nu te temi când vezi acum pământul
Mutilat, părăginit şi sterp?

Te-a ajuns blestemul lui năprasnic
Vin nenorocirile ciopor:
Ieri era potopul să ne-înghită
Astăzi toată ţara-i un cuptor.

Lanurile s-au făcut tăciune
Ard păduri şi mirişti în pârjol
A secat şi laptele din uger
Din fântâni nu scoţi decât nămol

Ce ţi-a mai rămas acum române?
Să-îngenunchi pe glie, s-o implori
Ca să curme repede blestemul
Şi să-ţi dea putere să nu mori

De-ţi va fi căinţa fără margini
Rugăciunea va avea ecou
Vei afla curând cărarea dreaptă
Vei putea să te ridici din nou

Şi cu mintea clară, înţeleaptă
Şi cu braţul hărnicind cu spor
Să faci ţara iarăşi ca o floare
Şi pământul iarăşi roditor!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5