( Foto) Premieră editorială ! O carte emblematică, surprinde istoria românilor din Bistriţa ! Primul tiraj, epuizat la lansare

Sala „Gavril Scridon” a Bibliotecii „George Coşbuc” nu a făcut faţă numărului mare de bistriţeni veniţi la lansarea volumului „Românii din Bistriţa” autori Mircea Gelu Buta şi Adrian Onofreiu, apărut la Editura Şcoala Ardeleană, cu sprijinul Primăriei municipiului Bistriţa
Amfitrionul manifestării a fost managerul Biblioteci Judeţene, Ioan Pintea, care a declarat că are o colaborare foarte bună cu Mircea Gelu Buta: „Se vede că manifestările organizate împreună adună foarte multă lume. Asistăm la lansarea celei mai importante cărţi despre românii din Bistriţa. Am citit foarte multe volume despre istoria Bistriţei şi am aflat doar fragmente despre români. Nu aveam până acum o carte bine alcătuită despre prezenţa românilor în Bistriţa. Este o premieră şi o mare reuşită pentru istoria locală, aducând în faţa noastră date inedite din arhive. Aflăm când au fost primele şcoli româneşti, primele biserici, informaţii culturale, viaţa economică şi sportivă, o cartografiere istorică şi valorică, dar şi sentimentală a oraşului. Este o carte emblematică ce nu trebuie să lipsească din biblioteca intelectualilor bistriţeni”.
Prezent la eveniment, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Puica, a transmis mesajul instituţiei pe care o reprezintă, dar şi aprecierea pentru cei doi autori.
În subiectul cărţii a intrat şi criticul Andrei Moldovan, vorbind despre stilurile diferite ale celor doi autori, care se îmbină admirabil, cel literar a lui Gelu Buta şi cel textologic, arhivistic a lui Adrian Onofreiu.
Adrian Onofreiu spune despre carte că „este o încercare temerară ce aduce la lumină mărturii despre o populaţie care apare târziu în documente şi care-şi face loc după Revoluţia de la 1848 şi în cetăţile transilvănene. Să nu uităm că primul primar român al Bistriţei a fost numit în 1934. Sunt multe lucruri interesante, cum ar fi atitudinea românilor din Bistriţa după 1918 faţă de cei care au deţinut supremaţia oraşului până atunci”.
Jurnalistul Zorin Diaconescu a informat asistenţa că volumul a fost ales dintre cele zece care vor fi expuse la Cluj drept cărţile emblematice ale Centenarului Unirii editate în acest an.
Mircea Gelu Buta a susţinut conferinţa despre mărginimea românească a Bistriţei. „Ar fi multe de vorbit despre istoria românilor, cei pe care saşii s-au grăbit să-i scoată din viaţa publică şi să le ia proprietăţile. Oaspeţii nu au trăit multă vreme împreună cu autohtonii ci s-au izolat, crezând că aşa îşi puteau menţine identitatea... Românii au început să cumpere pământuri scoase la vânzare, iar de la Braşov până la Bistriţa puteau fi întâlniţi cei mai destoinici gospodari români.... Supărarea cea mai mare se datora pierderii influenţei asupra satelor româneşti de pe Şieu, Someş şi Valea Bârgăului, care prin militarizarea din 1868 au ieşit de sub dominaţia Magistrului Bistriţei şi care aduceau cel mai mare venit oraşului. Aceste sate s-au constituit în Districtul Năsăudului... Câţi dintre noi mai ştiu că în jurul Colegiului Infoel a existat o comunitate înainte de venirea saşilor ce a fost împinsă treptat pe malul drept al râului Bistriţa, cartierul numit Hrubă.... Familiile românilor erau necăjite, asuprite, sărace. De biserică nici nu putea fi vorba pentru că legile le interziceau românilor să aibă biserică de piatră cu turn.... Li s-a dat foc la case, fiind împinşi în zona Năsăudului. Odată cu transformarea oraşului în cetate închisă, săsească, stabilirea locuitorilor de altă etnie intra muros a fost oprită cu severitate. Cu toate încercările oaspeţilor de a impune o altă denumire aşezării, mentalul colectiv a păstrat şi a impus denumirea veche de Bistriţa, derivată de la cuvântul româno-slav - repede”, a spus, printre altele, în conferinţa lui, Mircea Gelu Buta, dând exemple de familii româneşti din zona Hrubelor sau de pe Valea Budacului.
Este ştiut faptul că universitarul Mirce Gelu Buta este un promotor al vieţii culturale româneşti la Bistriţa, fiind, de altfel, bistriţean autentic.
Ce ar mai fi de adăugat decât faptul că volumul este girat de preşedintele Academiei Române, academicianul Ioan Aurel Pop, care semnează cuvântul către cititori: „Cei doi autori – Mircea Gelu Buta şi Adrian Onofreiu – reabilitează prin studiul lor „mărginimea” Bistriţei şi românimea bistriţeană, obturate multă vreme de istoricii oficiali, preocupaţi de spectacular, de putere, de privilegiaţi şi chiar „ruşinaţi” de modestia „vieţii la ţară” sau de cea din suburbii. Iese la lumină prin această carte o lume românească modestă, dar dinamică şi creatoare de civilizaţie, o lume discriminată, dar activă şi demnă, o lume care a vieţuit, a supravieţuit de multe ori, în timpuri de restrişte, dar care a şi convieţuit cu saşii şi ungurii, conferind o marcă aparte specificului nostru naţional. mesajul autorilor ne îndeamnă să ne întoarcem la rădăcini pentru ca, în Anul Centenarului Marii Uniri, să acumulăm energia necesară construirii viitorului şi înaintării noastre „pe şoseaua cea mare şi fără început”, cum ar fi spus Liviu Rebreanu”.
Printre cei prezenţi la eveniment au fost protopopul Alexandru Vidican, viceprimarul Cristian Niculae, directorul Filialei Judeţene a Arhivelor Naţionale – Cornelia Vlaşin, preoţii Vasile Beni şi Nicolae Feier,membrii Rotary, scriitori. Primul tiraj nu a ajuns bistriţenilor veniţi în număr mare la lansare.
Felicitări autorilor pentru faptul că au scos la lumină istoria românilor în acest ţinut, fiind, aşa cum s-a spus, prima carte care vorbeşte documentat despre toate aspectele legate de prezenţa noastră aici.