Cântecul Mariei Butaciu a răsunat prin glasul colegilor: Tot cu lin şi cu pelin / Să nu ne mai întâlnim

( Foto) Lacrimi de durere la înmormântarea Mariei Butaciu. Sălăuanii, alături de artişti, au omagiat-o pe doamna cântecului românesc

Iubitori ai cântecului popular, alături de artişti, au condus-o pe drumul veşniciei pe doamna cântecului românesc Maria Butaciu, cea care a purtat cu glasul ei, pe scenele lumii, frumuseţea plaiurilor năsăudene.
 
Înmormântarea a avut loc la Cimitirul Ghencea Militar, Maria Butaciu urmând să-şi ducă somnul de veci alături de soţul ei, Cristea Dragu, colonel în Ministerul Afacerilor de Interne.
 
După cum ne informează ministrul secretar de stat Alexandru Pugna, consătenii îndrăgitei artiste  - ce fac parte din ansamblul coordonat de Valer Fodorca - au fost prezenţi la înmormântare în costume populare, stând „de gardă”. Nu a lipsit nici primarul Gheorghe Onul, cel care i-a acordat titlul de Cetăţean de onoare al comunei la concertul aniversar de 70 de ani pe scena Sălii Radio din Capitală. Artista a fost şi Cetăţean de Onoare al Bucureştiului. 
 
 
Slujba prohodului a fost oficiată de un sobor impresionant de preoţi, iar femeile din Salva au cântat-o pe artista lor morţeşte, aşa cum se face în satul tradiţional năsăudean. După slujbă, au vorbit despre personalitatea marcantă a Mariei Butaciu, realizatoarea TVR – Elise Stan, primarul Salvei – Gheorghe Onul, care şi-a luat rămas bun de la sălăuani, precum şi Alexandru Pugna. „Ţara Năsăudului este în doliu. A plecat o mare interpretă, o personalitate marcantă a noastră, alături de Liviu Rebreanu, George Coşbuc, Andrei Mureşanu, un nume important din galeria artiştilor, împreună cu Maria Peter, Valeria Peter Predescu, Ion Conea. Omul moare, dar va trăi atâta timp cât îl vom pomeni, iar artistul, prin bogăţia extraordinară de cântece, va rămâne mereu în conştiinţa românilor, doar dacă ne referim la şlagăre precum „Bade, pălărie nouă” şi „Cui nu-i place dragostea”", a precizat secretarul de stat Alexandru Pugna. 
 
 Din judeţul Bistriţa-Năsăud au fost prezenţi senatorul Ioan Simionca, artiştii Cornelia Ardelean Archiudean, Ioana Maria Ardelean şi Simion Pop, iar din rândul numelor frumoase ale ţării ce au venit să fie alături de Maria Butaciu amintim pe Viorica Flintaşu, Aneta Stan, Angelica Stoican, Maria Stănescu - cea mai în vârstă interpretă de muzică populară, Irina Loghin, Floarea Calotă, Ştefania Rareş, Steliana Sima, Elena Merişoreanu, Polina Manoilă, Ionuţ Dolănescu, Gheorghe Turda şi, bineînţeles, prietenele ei dragi şi vecine, Mioara Velicu şi Elisabeta Turcu.
 
Oamenii îmbrăcaţi în straiele populare sălăuane, versurile morţăşti au adus în inima Capitalei spiritul năsăudean. De altfel, toţi marii artişti au fost profund impresionaţi de modul cum Ţara Năsăudului ştie să-şi onoreze valorile. 
 
Bunul Dumnezeu să-i aşeze sufletul în rândul îngerilor celei care a adus prin glasul ei atâta frumuseţe în lume! Maria Butaciu nu a murit, a plecat doar un pic mai sus, să bucure şi alte suflete!
 
 
Maria Butaciu (n. 19 februarie 1940, Salva, Bistrița-Năsăud) este una dintre cele mai mari interprete de muzică populară românească din Ardeal. A urmat Liceul de muzică la Cluj, unde începe cariera sa muzicală cu Orchestra Populară a Filarmonicii din Cluj. La 1 aprilie 1961, prin concurs, vine la Ansamblul Ciocârlia al Ministerului de Interne din București.
De-a lungul carierei sale a colaborat cu dirijori precum Constantin Arvinte, Ion Mărgean, Paraschiv Oprea, Victor Predescu, George Vancu, Alexandru Viman.
A fost numită „Cetățean de onoare" al municipiului București şi al comunei Salva.
"Cucule pasăre dragă / Hai şi arată-mi locuşoru/ Pe unde s-ascunde doru/ Că umblai din loc în loc / De la Salva la Prislop/ Să-mi cat doru io m-am dus / Tăt pe Sălăuţa în sus/ Spune-mi cucule să aud/ De mi-i doru în Năsăud/ Ori la Rodna între munţi/ Unde tu cucule cânţi" spune una dintre cele mai frumoase voci ale Ţării Năsăudului, o emblemă a folclorului românesc !
Cui nu-i place dragostea , Bade pălărie nouă, Firule, mai fir de iarba, Aoleu, ce ploaie vine de la Cluj, Cand era bunica fata, Mandru zice cetera, Povestea puiului de cerb, Trandafir cu creanga-n apă, La cumatra laudata şi multe alte şlagăre şi mii de clipe de bucurie ! Nu te vom uita niciodată iubită doamnă a românilor ! 

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]