Dr. Alexandru Uiuiu: Duhul istoriei îl readuce pe Simion C. Mândrescu în locurile natale

Trebuie să credem să există un suflet al ştiinţei istoriei, că ea nu este doar o colecţie seacă de date factuale, ci este animată de un duh rătăcitor care traversează oameni şi epoci cu menirea de a afirma noi adevăruri, de a consfinţi fapte necunoscute încă, de a scoate în relief figuri umane de seamă.. Aşa vom înţelege mai bine şi vom lega în destin întîmplări aparent disparate, care se petrec diacronic.
O astfel de întîmplare este şi faptul că în preajma comemorării a 70 de ani de la trecerea la cele veşnice a Prof.univ.dr. SIMION C. MÂNDRESCU, a fost găsită, abandonată în Cimitirul Bellu de la Bucureşti, crucea de marmură care a stat la căpătîiul lui la aşezarea în mormînt.
Avocatul VALER COVRIG-CUDREC, preşedintele Asociaţiei SIMION C. MÂNDRESCU, care are ca scop cinstirea memoriei savantului, a fost cel care a fost purtat de duhul istoriei pentru a face o reparaţie necesară şi a aduce la Râpa de Jos, în locul naşterii savantului, acest monument funerar. Înălţat pe o piatră trainică el şi-a găsit locul de cinste la intrarea în Biserica satului spre dreaptă aducere aminte a vieţii şi operei înaintaşului născut la Râpa de Jos.
Manifestările dedicate evenimentului care a avut deopotrivă încărcătură spirituală şi culturală, organizate de către Asociația SIMION C, MANDRESCU, s-au desfăşurat la Biserica din localitate sub patronajul Primăriei Vătava şi a Consiliului Local al comunei şi în prezenţa unor invitaţi de seamă.
Din județul Bistrița-Năsăud: ALEXANDRU PUGNA, Secretar de stat în Ministerul Culturii, ALEXANDRU UIUIU, director al Direcției pentru Cultură si Patrimoniu Bistrița Năsăud, scriitor și jurnalist, ELENA M. CÎMPAN, prof. de limba și literatura germană la Colegiul Liviu Rebreanu din Bistrița, scriitor și publicist, Președinta Societății Scriitorilor Bistrițeni „Conexiuni”. Din județul Mureș: ALEXANDRU CÎMPEANU, Vicepresedinte al Consiliului Judetean Mures; GIORDANO ALTAROZZI, Decan al Facultății de Știinte și Litere de la Universitatea PETRU MAIOR din Tg.Mures; CRISTINA ILIE, Secretarul Cancelariei Prefectului, Instituția Prefectului Mures; DIMITRIE POPTĂMAS, cunoscut istoric și om de cultură din TG.Mures, Președintele Fundației culturale VASILE NETEA; av. BERȚA IOAN, Președinte al Societății cultural-patriotice AVRAM IANCU, Filiala Mures; prof. PETRU NEMEȘ, Președinte al Asociației ALEXANDRU PAPIU ILARIAN, Papiu Ilarian.
După o impresionantă şi încărcată spiritual slujbă de pomenire desfăşurată în biserică de către: actualul preot paroh din Râpa de Jos - Oprea, fostul preot al satului- Florin Franc, preotul din Vătava - Vasile Rotaru și arhd. Ionel Târnăvean de la Catedrala Episcopală Alba Iulia, acolo unde a fost expus şi mulajul bustului de bronz, care urmează a fi realizat de către sculptorul Mircea Mocanu în memoria savantului și după sfințirea crucii lui SIMION C. MÂNDRESCU, dl. avocat Valer Covrig-Cudrec a făcut o amplă expunere a vieții, activităţii şi operei lui Simion C. Mândrescu şi a prezentat obiectivele care stau în faţa Asociaţiei pe care o conduce cu privire la cinstirea memoriei acestuia.
Reperoducem aici cîteva repere ale acestei prezentări:
I. Date biografice: data nașterii: 18 iulie 1868;locul nașterii: RÂPA DE JOS, comitatul Mureş-Turda; decedat la: 30 septembrie 1947 în Buşteni, înmormântat la Cimitirul Bellu, Bucureşti.
II. Formare și activitate profesională: școlile frecventate și perioada: Şcoala primară Râpa de Jos 1875-1876, Şcoala grănicerească Monor 1876-1879, Gimnaziul german Reghin 1880-1881(clasa a I-a gimnazială), Gimnaziul evanghelic din Sibiu 1881-1882 (clasa a II-a gimnazială), Gimnaziul superior român greco-catolic Năsăud 1882-1988 (clasele III-VIII-a gimnaziale - unde a fost coleg de generație și prieten cu poetul George Coșbuc și cu viitorul patriarh Miron Cristea);studii superioare: Şcoala Normală Superioară Bucureşti, Universitatea Bucureşti, Facultatea de litere, 1888-1892( profesori: Al. Odobescu, B.P.Haşdeu, V.A.Urecia, Grigore Tocilescu, Titu Maiorescu). Lucrare de diplomă: Elemente ungureşti în limba română;Profesor de limba latină la Liceul Codreanu din Bârlad (1892-1999);studii postuniversitare: Doctorat în filosofie la Universitatea din Berlin(1899-1903). Lucrare de doctorat: GOETHES RELATIVSATZ, Berlin 1903; Profesor de limba germană la Liceul Naţional din Iaşi (1900-1905);carieră universitară: Fondatorul Catedrei de limba şi literatura germană de la Universitatea din Bucureşti în anul 1905 - prima din țară (a instituţionalizat predarea limbii şi literaturii germane la nivel universitar!), catedră pe care a condus-o până la pensionarea sa în anul 1939.
III. Activitate pedagogică și de cercetare. Cărți puplicate: Elemente ungureşti în limba română, Teză de licenţă, Bucureşti 1892; Literatură şi obiceiuri poporane din com. Râpa de Jos, Comitatul Mureş Turda (Transilvania), Bucureşti, 1892; Doina. Conferinţă ţinută la Ateneul din Bârlad, 1893; Gramatica limbii latine şi exerciţii pentru clasa I secundară, Bârlad, 1896; Gramatica limbii latine,clasa a II-a secundară, I Etimologie, Bârlad 1897; Doina. Conferinţă ţinută la Ateneul din Bârlad, Bucureşti 1897; Limba latină. Exerciţii şi bucăţi alese din L. H. Omand „De viris illustribus Urbi Romae” pentru clasa a II-a secundară, Bârlad 1897; Strigături sau chiuituri poporane. Conferinţă ţinută la Bârlad la 8 februarie 1898, Bârlad 1898; Limba latină. Clasa a II-a de Gimnaziu Partea I Etimologia şi cuvinte. Partea a II-a Bucăţi de citire şi versuri. Bârlad 1899; Goethe Relativsatz, Berlin, 1903; Influenţa culturii germane asupra noastră. Influenţa germană asupra limbii române. Iaşi, 1904; Secţiunea de deschidere de limba şi literatură germană ţinută la Universitatea din Bucureşti la 5 noiembrie 1905, de Simion C. Mândrescu. Bucureşti, Atelierele grafice Socec, 1905 (extras din Viaţa Nouă); Mittelhochdeutsch. Gramatică, texte, explicări şi vocabular, de Simion C. Mândrescu. Bucureşti. Tipografia „Voinţa Naţională, 1906; Din istoria literaturii germane. Friedrich Gottlieb Klapstock, Bucureşti 1911; În Franţa şi Italia pentru cauza noastră. 27 septembrie 1917- 1 ianuarie 1919, Bucureşti 1919; Pro Italia. Bucureşti 1937 Extrait de la Revue de Transylvanie. To II nr.2,1937; Mândrescu, Simion C., Gherghel, Ion – Schiller în literatura română. Aspectul istorico-cultural şi bibliografia critică/Cuvânt introductiv de Simion C. Mândrescu/ Bucureşti. Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională 1935.
IV. Referințe în dicționare naționale și internaționale: Mic dicţionar enciclopedic, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1986; Scriitori români mureșeni, Dicționar biobibliografic, Biblioteca Județeană Mureș, Târgu Mureș, 2000; Internationales Germanistenlexikon (1800-1950), De Gruyter, Berlin 2003.
V. Activitate culturală și patriotic. Membru în: Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor ( Liga Culturală ), 1891- membru fondator; Cercul Românilor de peste Munţi, 1909 - inițiator/fondator, Preşedinte; Acţiunea Naţională. Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor, 1914 – fondator; Congresul românilor de peste hotare, 1915 – iniţiator/fondator; Federaţia Unionistă, 1915 - fondator, Vicepreşedinte; Asociaţia profesorilor universitari - Vicepreşedinte; Asociaţia românilor din Transilvania, Banat şi Bucovina, aflători în ţară- fondator; Comitetul de acţiune al românilor din Transilvania, Banat şi Bucovina, 1918-fondator, Preşedinte.
Despre activitatea sa de militant în slujba idealului național (dar și despre a celorlalte mari personalități a istoriei și culturii noastre naționale a căror acțiuni au fost subscrise acelorași idealuri) în perioada premergătoare întrării României în Primul Război Mondial, la implinirea a 10 ani de la Marea Unire, o asociație culturală i-a dedicat lui SCM o carte OMAGIU document: SIMION C. MÂNDRESCU în serviciul Unităţii Noastre Naţionale.OMAGIU din partea Societăţii Frăţia românească–Fraţilia, PREȘEDINTELUI EI DE ONOARE. Bucureşti 1929.
Fondator a mai multor societăţi și publicații de interes cultural naţional: Liga naţională a femeilor române, 1921; Societatea „Graiul Românesc”, 1923; Societatea Germaniştilor Români, 1931 - Preşedinte; Revista Germaniştilor Români, 1932 - Director; Institutul româno-german, 1935; Industria casnică românească; Hora; Joc şi cântec românesc, etc.
În August 1917 a plecat, ales de „Asociația profesorilor universitari din România” și delegat de „Societatea Românilor din Transilvania, Banat și Bucovina”, „ca reprezentant al țării în stăinătate pentru propagandă”, „ În Franţa şi Italia pentru cauza noastră. 27 septembrie 1917- 1 ianuarie 1919”, „unde lucrează politic și diplomatic pentru întregirea României”.
Demers susţinut şi de Guvernul României de la acea dată, pentru „a face propagandă necesară cauzei noastre” şi de a duce „în străinătate strigătul de durere şi să susţină dreptul Românilor din imperiul austro-ungar de a se uni cu fraţii lor din România, pentru a trăi liberi pe pământul lor strămoşesc”, respectiv, pentru susţinerea cauzei unirii Transilvaniei, Bucovinei şi Banatului cu România, cât şi pentru constituirea unei legiuni formate din voluntarii români dintre prizonierii de război ardeleni (prizonierii luaţi de armata italiană în luptele duse cu armata austro-ungară), cu scopul de a lupta alături de armata italiană împotriva Imperiului Austro-Ungar.
Cu sprijinul obținut de la Guvernul Italiei, Simion C. Mândrescu a constituit Legiunea Română din Italia compusă din 4 regimente: Regimentul 1 Horea, Regimentul 2 Cloşca, Regimentul 3 Crişan și Regimentul 4 Avram Iancu).
Este trimis ambasador plenipotențial în Albania (1925-1926), unde desfășoară o activitate deosebită în sprijinul elementului minoritar românesc și ortodox din acea țară.
VI. Distincții, studii, omagieri: CETĂŢEAN DE ONOARE al orașului NĂSĂUD - post mortem, 2012; Simion C. Mândrescu şi Folclorul Românesc D. Pop, Cluj-Napoca 1974 (Studia Universităţi Babeş-Bolyai, Historia, Philologia Oeconomica, 1974. Separatum; Simion C. Mândrescu- Militant de seamă pentru înfăptuirea unităţii noastre naţionale – Traian Pavelea, Complexul muzeal Bistriţa-Năsăud, Studii şi cercetări etnoculturale, IX, 2004; atribuire denumire de străzi: Bucureşti, Târgu-Mureş, Bistriţa, Alba Iulia. În curs de atribuire: Reghin și Bușteni; studii, evocări, comemorări, evenimente aniversare, conferinţe, simpozioane, articole,, etc. dedicate personalităţii Prof. univ.dr. Simion C. Mândrescu.
Ultima omagiere importantă : în cadrul manifestărilor ocazionate de împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti s-a organizat Simpozionul „JUBILÄUMSTAGUNG- Die rumänische Germanistik im mittelosteuropäischen Kontext. Simion C. Mândrescu zum Andenken (Gründer der modernen Rumänischen Germanistik, 1868-1947) BUKAREST, 24.-25. NOVEMBER 2014 ”.
Evenimentul a fost organizat de către Societatea Germaniştilor Români împreună cu Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine – Departamentul Limbi şi Literaturi Germanice din cadrul Universităţii Bucureşti, care a şi găzduit evenimentul, în colaborare cu Asociaţia SIMION C. MÂNDRESCU.
Aşadar, la Râpa de Jos din județul Mureș, a avut loc o manifestare complexă şi binevenită care ne asigură că nu sînt uitaţi în chiar locul naşterii lor cei a căror viaţă a fost închinată idealurilor şi emancipării poporului român.

Dr. Alexandru Uiuiu