„Din pom bun, roadã bunã iasã”

Când am aflat că doamna Camelia Tabără a fost numită, prin ordinul ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în funcţia de inspector şcolar general, m-am bucurat „cu bucurie mare”. Îmi ziceam că, în sfârşit, a venit în fruntea I.Ş.J. Bistriţa-Năsăud omul de care învăţământul avea nevoie.
Îi cunosc destul de bine traseul vieţii şcolare şi al profesiei. Ştiu că a fost mereu pe panoul de onoare al şcolilor în care a învăţat, iar ca studentă s-a situat spre vârfurile generaţiei sale. Prin munca responsabilă şi conştiincioasă, desfăşurată în învăţământ, şi-a câştigat respectul şi preţuirea colegilor, a părinţilor şi elevilor. Şcoala i-a fost împărăţia cea mai dragă, i-a fost a doua casă. Aici a format deprinderi de muncă şi de conduită, aici a preparat, zi de zi, înţelepciune şi gândire logică, şi imaginaţie.
A urmat, firesc, promovarea în muncă de răspundere, director adjunct şi director al Liceului „Andrei Mureşanu”. Cred că experienţa câştigată în cei nouă ani, în conducerea liceului, îi vor ajuta să acopere cu onorabilitate şi la standarde de calitate noile proiecte care o aşteaptă.
Pe alt plan, îmi amintesc că, după împărţirea administrativ-teritorială a ţării, din 1968, primul inspector şcolar general al I.Ş.J. Bistriţa-Năsăud a fost vrednicul profesor şi distins pedagog, Leon Hogiu. El a organizat noua instituţie şi a condus-o, apoi, cu pricepere şi dăruire un însemnat număr de ani.
Puţini dascăli aveau, acea ce el avea, superba lui artă de a conduce şi deschiderea spre dialog cu oamenii şcolii, şi politeţea, şi spiritul de solidaritate, şi interesul pentru iniţiativele valoroase din şcoli, şi capacitatea de a cea o atmosferă de emulaţie şi de întrecere între unităţile şcolare.
Din biroul său, cred că niciun cadru didactic n-a ieşit supărat sau nemulţumit, chiar şi atunci când, în acel moment, nu i se puteau rezolva solicitările. Le lăsa o speranţă pentru mai târziu. Într-un top al „generalilor” de la I.Ş.J. Bistriţa-Năsăud am convingerea că profesorul Leon Hogiu s-ar situa pe primele locuri.
Peste un arc de timp, doamna Camelia Hogiu Tabără „luasă urma tătâni-său”, în acelaşi ogor al educaţiei, decisă să ducă spre noi performanţe învăţământul din judeţul nostru. Credem că va izbuti, gândindu-ne şi la vorba cronicarului: „din pom bun, roadă bună iasă”.

Grigore Marţian