Diminețile castelanei

David Dorian

Romanul lui Victor Știr, Dimineţile castelanei, apărut zilele acestea la Editura StudIs din Iași, îmbogățește universul artistic al poetului, prozatorului, traducătorului și jurnalistului bistrițean cu o ficţiune de cea mai pură esență, construită pe o imaginaţie luxuriantă, specifică spiritelor romantice.
Romanul urmărește stările lăuntrice ale unui cuplu, Castelana și Klim, personaje ce-și multiplică pe parcurs identitatea, ilustrând multitudinea trăirilor într-un univers influențat de seismele istoriei. Cei doi parcurg etape ale devenirii sub semnul concretului istoric sau al sustragerii în abisalul atemporal. Comunismul, atmosfera sumbră a acelei perioade istorice, nu întunecă frumusețea lăuntrică a personajelor experimentând intensitatea iubirii spirituale. Întâlnirile din camera unui cămin sordid, înfruntând pericole, ochii iscoditori ai turnătorilor, la biroul supravegheat de vigilența șefilor nu împiedică îndrăgostiții să-și desfășoare amplul arsenal sentimental, să dialogheze cu vervă și inteligență. Fraza amplă, divagaţiile eseistice sunt calităţile incontestabile ale acestui roman.
Personajele urmează siajul Muntelui magic al lui Thomas Mann, Castelana şi dr. Klim desfășurându-și povestea într-un cadru asemănător, într-o staţiune populată de personaje ciudate, vilegiaturiști și pacienți atrași de competențele profesionale ale dr. Klim, specialist în imagistică. Acesta scrutează arhitectura interioară a pacienților cu aparate moderne, specifice zilelor noastre. Aparatul cu rezonanţă magnetică nucleară (RMN) are capacitatea de a citi gândurile şi visele unor pacienţi atinşi de ciudate maladii psihice. În clinica lui Klim vin să-și trateze boli reale sau imaginare personaje bizare, scoase parcă din cutia unui prestidigitator.
Un personaj trăiește simultan mai multe vieți, un altul cu înfățișare din cele mai modeste posedă memoria întregului univers. Vilegiaturistul Milan aparţine sectei scientiştilor și comunică paranormal cu identităţi extraterestre. O fiinţă enormă, înaltă de câțiva metri, se plimbă pe aleile staţiunii. Alte fiinţe, la fel de bizare, îşi povestesc vieţile demne de a intra în paginile unui roman, vieți în care trecutul şi prezentul se identifică.
Castelana, personaj central, psihologie feminină cu stări sufleteşti complexe, locuind într-un castel populat de strămoși fantomatici, e fiinţa devotată profesiei şi soțului, tolerantă cu trecutul acestuia; Klim avusese înaintea conviețuirii cu ea trei căsnicii ratate, de pe urma cărora s-a ales cu tot atâtea adorabile fetiţe. Vizitele la fostele neveste, o dată la două săptămâni, reînnoadă iubiri suspendate. Una dintre soții are veleități de artistă, a modelat în ghips o armată de îngeri ce populează la anumite ore cerul stațiunii. Și, stranie particularitate, îngerii sunt posesori de sexe...
Victor Știr construiește lumi luxuriante ale visului ce amintesc de scrisul oniric, de psihozele creatoare ale colegului său de generație, Mircea Cărtărescu. În logica visului, lumile se amestecă, personajele își descoperă identități multiple. “Schimbându-ne numele ne împrospătăm viețile”, îi mărturisește Klim undeva Castelanei. Contururi evanescente, arătări fabuloase populează lumi suprapuse. Plonjând în adâncuri, la diferite niveluri, aidoma straturilor conștiinței, clivajelor memoriei, Castelana și Klim pătrund în trecutul populat de faraoni, cavaleri în armuri, seniori cu suită drapați în mătăsuri și aur. Mări interioare, cu valuri de fuior, freamătă sub zefirul gândului, luminate de nicăieri… Apare la orizont o corabie de pe care coboară arătări de bestiar: câini de mare, șerpi cu tălăngi la gât, oameni cu aripi de pește. Trecutul e viu, se află numai într-o altă dimensiune spațială și temporală.
Romanul e o montură iscusită de frânturi de poeme, articole politice de actualitate, reflecții existențile, concepte filosofice. Acest puzzle alcătuit dintr-o asemenea diversitate are ca punct de focalizare și disipare dialogul; dialogul natural sau monologul cu pretenții de apoftegmă. Autorul se joacă cu personajele, cu cititorul, conștient că literatura nu e decât o convenție, îngrădită doar de reguli estetice.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5