Dascălii năsăudeni și-au colindat elevii

Ioan Mititean

Educatorii de la școlile năsăudene, tutelate de cei doi stâlpi ai limbii române-Coșbuc și Eminescu, sunt convinși că a colinda sau a vorbi despre colinzi este ca o mărturisire, ca un dar care desface legăturile micului univers individual și-l proiectează în nemărginire. In cele două unități școlare, grupurile de copii, formații artistice școlare, coruri, dansuri, printre care vestiții „Mugurași „ ,au întreținut o atmosferă caldă, creștinească, în sălile de spectacole care au devenit neâncăpătoare.
Elevii și-au colindat dascălii, aidoma curgerii vălurite a turmelor de păstori în leagănul unui popor, a spicelor de grâu, legănarea codrului, a pâraielor de munte ce se varsă în Someșul nepieritor, precum și aștrii în ochii vestitorilor noului născut, toate având un singur interlocutor –CREDINȚA STRĂBUNĂ.
Ne-a încîntat apariția în scenă a corurilor dăscălești din cele două unități școlare, care și-au respectat elevii, colindîndu-i, dovedind că nu se sustrag de la nobila misiune a dascălului care dintotdeauna se face prezent, cînd interesele obștei o cer, spre a duce duhul nou al culturii românești, acolo unde pornește strigătul de ajutor.Dascălii de la Colegiul Național „George Coșbuc”și Școala Generală “Mihai Eminescu” s-au dovedit a fi străjeri ai culturii și obiceiurilor de Crăciun, o solie de chemare pentru toată breasla dăscălească.
Prin astfel de manifestări se stabilește o nouă relație profesor-elev, dascălii se fac ascultați și mai mult apreciați, iar pasiunea pentru cultură se transmite rapid de la profesor la elev, ca adevărate colocvii pe teme culturale.
Iată acțiuni, prin care copiii, prin activități educative și atrăgătoare prin reprezentări vizuale, ilustrative, entuziasmează copiii și le oferă modele de a-și organiza judicios timpul.
Dascălii au căntat și au colindat în aplauzele îndelungi ale elevilor ,unde tinerețea a fost lăsată să zburde la o vârstă a prieteniei cu muzica, receptând întreaga simfonie a vieții.
In această atmosferă încărcată de armonie și respect reciproc, elevii i-au întâmpinat cu coșul plin de bunătăți oferite colindătorilo, din neam în neam, plăcinte și cozonac. Obiceiuri ce s-au născut din pendularea continuă între cei doi poli ai naturii-vatră și cer, ca o respirație a spațiului mioritic.
În cele două școli, colindele elevilor și a dascălilor au răsunat într-o singură voce unică-cea a sufletului unei străvechi entități, ce s-a răspîndit ca și sămânța bună, rodind pe un sol prielnic-CREDINȚA.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5