A doua parte a zilei Sfinte a Schimbării la Faţă am petrecut-o la Leşu, alături de scriitorii locali ce-şi păstrează cu sfinţenie rădăcinile existenţei, înfipte adânc în gospodăria ţăranului.

Vasile Băncilă spunea” Dimineaţa şi seara se amestecă lumina cu întunericul şi în unele momente ele se aseamănă, dar ce deosebire de sens!

La Festivalul Interetnic ce s-a organizat la Bistriţa de către Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, comunitatea albaneză a surprins atât prin partea artistică, cât şi prin standurile cu carte, pe care le-a oferit gratuit spectatorilor. Liga Albanezilor din România, cu sprijinul Editurii Privirea şi a Guvernului, prezintă volumul istoric „Coloniile albaneze din România. România şi statul albanez (1912-1914)”.

Doctor în ştiinţe inginereşti, dar şi un împătimit al artei, Ioan Ganea Christu îşi aşază gândurile trăite încă din copilărie în volumul „De-ale mele, de-a valma”, editat cu sprijinul Ligii Albanezilor din România, la Editura Privirea.

Absolventă a Facultăţii de Teologie, Moni Stănilă propune, prin intermediul Editurii Charmides, o întâlnire cu poezia văzută din unghiul post-modernismului, prin intermediul volumului de versuri „Postoi Parovoz Confesiunile dogmatistei”. O poezie a redevenirii, care accentuează povestea gândurilor. „Sunt puternică/ stânca din mijlocul camerei sunt eu” spune poeta, care îşi regăseşte liniştea în cântecele ruseşti.

Criticul Alex Ștefănescu a postat pe Internet: ”Printre voi se află un tînăr scriitor genial. Vreau să-l descopăr. Ajutaţi-mă! Vă promit că toate textele vor fi citite şi vor primi răspuns.

Sub egida Asociaţiei Liga Albanezilor din România, la Editura Privirea, a apărut volumul bilingv „Ne va uni iubirea”, al poetei Oana Manolescu. De formaţie chimist, cercetător la Combinatul Chimic Craiova, scriitoarea propune în acest volum poeme structurate pe trei cicluri.

L-am cunoscut pe domnul profesor Ursa odată cu încheierea facultăţii de filologie de la Iaşi. Nu puteam merge la Maieru fără a nu trece şi pe la vestitul Muzeu al lui Liviu Rebreanu. Prozatorul Liviu Rebreanu s-a născut în satul Târlişua, un sat din zona Năsăudului şi apoi întreaga familie a Rebrenilor s-a mutat la Maieru.
Muzeul Rebreanu este o mărturie a sufletului românesc destinat marelui prozator. Am fost de multe ori la Maieru.

Suferinţa naşte flori,/ Ochii-n lacrimi sunt potire/ în peneluri dau culori/ Şi în versuri nemurire”.

Publicaţia „Pietrele Doamnei”, editată de Fundaţia Petre Ionescu Muscel, ce apare la Domneşti Argeş, având ca redactor şef pe prof. George Baciu, propune o întâlnire cu frumuseţile locurilor şi oamenilor de pe aceste meleaguri, precum şi cu literatura şi cultura din această zonă. Ion C. Ştefan semnează un material despre Marcel Crihană, dascăl devotat, iar în cadrul rubricii „Personalităţi muscelene”, Grigore Constantinescu ni-l prezintă pe Mihai Tican Romano.