Moto: „Oh, Libertate, câte crime se comit în numele tău”
Madame Roland

Ne apropiem de 23 august, dată de rezonanţă în istoria poporului român, a României, când nu ştim, de fapt, ce să facem: să comemorăm sau să aniversăm? Poate că adevărul este pe undeva pe la mijloc; facem şi una şi alta. Adică, să comemorăm moartea unei Românii, trădată de regele său, a unei armate trădată de acelaşi personaj, împins la această mare fărădelege de elita politică a zilei, de camarilă şi, nu în ultimul rând, de responsabili ai armatei.

degetele pătate
de morcovi, de ceapă, de roşii, de cartofi,
cu degetele de la picioare ţi-am gătit
pe cele de la mâini le-am păstrat
pentru şters geamuri
ca să te văd mai bine când vii
prin ploaie şi vânt
„cu crengile la pământ”

mâinile tale aveau bătături
stânga era mai neagră
munceai mai mult cu ea
erai stângaci

picioarele tale
cu oase ieşite înafară
ca nişte muguri care uită
să mai intre înăuntru
se sprijineau, odihnindu-se,
pe spatele meu – un perete

tâ

Nu există legătură între dânşii, de la un grup la altul, nu există o conştiinţă de origine şi misiune comună pe care ar fi trebuit s-o etaleze acolo, nu există măcar un cât de vag instinct al importanţei politice pe care trebuie s-o câştige, sau nu există un minim interes al germanilor rămaşi în urmă faţă de germanii aceştia pierduţi în Ardeal. Se vorbeşte în privilegiul „andreian” din 1224 de o aşa zisă unitate a lor, aceasta s-a făcut pentru a împiedica ştirbirea privilegiilor iniţiale faţă de unii sau alţii mai răzleţi.

La 17 aprilie 1728 Curtea de la Viena a decis să se facă un sinod de alegere pentru funcţia de episcop unit al Făgăraşului, sinod condus de episcopul catolic al Ardealului, ajutat de un iezuit. Cei trei candidaţi prezentaţi împăratului au fost Ioan Iosif Hodermarschi, fost episcop rusesc al Munaciului [1707-1715], un paroh unit din Făgăraş, maghiar, şi Ioan Micu, născut la Sadu, lângă Sibiu, într-o familie de ţărani liberi, în vârstă de 35 de ani.

Sâmbătă şi duminică vor fi festivităţile prilejuite de aniversarea a 90 de ani de la înfiinţarea Uniunii Ziariştilor Profesionişti. Manifestările vor debuta la Bucureşti cu şedinţa Comitetului Director la sediul fundaţiei REPORTER , str.Batiştei nr.11 C. A doua zi, la 9,30 va fi primirea invitaţilor şi participanţilor la sediul Băncii Naţionale a României , str.Doamnei nr.8, cuvântul de deschidere adresat de preşedintele UZP , prof.dr.

Evenimentul de cea mai mare importanţă în perioada interbelică a fost reforma agrară din 1921, act impus de necesităţile economice obiective ale societăţii (situaţia economică a ţărănimii, clasele sociale, interesele partidelor burgheze).

Istoria românilor a fost o permanentă luptă pentru drepturi , pentru libertatea socială şi naţională.

În primăvara anului 1359, Bogdan din Maramureş, împreună cu rudele şi cu o ceată, nemaiputând îndura asprimile din regatul Ungariei, au trecut munţii şi au întemeiat statul feudal Moldova, cu hotarele cuprinse între Munţii Carpaţi, Nistru şi Marea Neagră. Trebuie menţionat faptul că ţara era a Domnului Bogdan, care a împărţit ţara, numind boieri pentru administrare, aceştia urmând să dea 3 sfert domniei, 1 sfert rămânându-le lor.
Statul Moldova a existat până în 1859, când s-a unit cu Ţara Românească şi a format România.

Ieri, 15 septembrie 2009, s-au împlinit 103 ani de când Loteria Română este în slujba cetăţenilor, fiind de folos public, având o istorie pe care puţine instituţii din ţara noastră o au şi cu care se poate mândri. De soarta acestei instituţii s-au legat speranţele multor români care au devenit milionari sau miliardari prin sistemele de joc oferite de Loteria Naţională.
În anul 1906, regele Carol I promulgă „Legea pentru constituirea unui fond al asistenţei sanitare a sătenilor”, fapt ce corespunde, practic, cu funcţionarea acestei instituţii.

Fiul inginerului şi arhitectului Oscar Steinhardt, directorul unei fabrici de cherestea, s-a născut în anul 1912 în comuna Pantelimon, Bucureşti.
Învaţă la Liceul „Spiru Haret”, unde este coleg cu Constantin Noica şi Alexandru Ciorănescu. La cenaclul „Zburătorul” al lui Eugen Lovinescu, o cunoaşte pe Monica Lovinescu. La Universitatea Bucureşti, unde-şi ia, în 1934, licenţa în Drept şi Litere, e coleg cu Virgil Ierunca.