CRONICARUL

Virginia Brănescu

Pe domnul Ioan Mititean l-am cunoscut cu ocazia participărilor în două rânduri la sărbătorirea Zilei Poştei Române, care s-a desfăşurat la Năsăud. Domnia sa prezenta mereu cărţile poetului profesor Dumitru Popiţan, care îi este şi un bun prieten.
Ulterior soţii Mititean (d-na Lucreţia fiind nedespărţită de soţ) ne-au invitat să-i vizităm, ceea ce am făcut într-o plimbare cu maşina, făcută pentru destindere. Voiam să-i vedem în treacăt, dar ospitalitatea românească a năsăudenilor ne-a făcut să zăbovim la o masă tradiţională, unde doamna Lucreţia şi-a putut etala şi calităţile de gospodină aleasă, lucru despre care am mai scris.
După ce ne-a prezentat casa în amănunt, ne-a poftit să stăm în CHIOŞCUL LITERAR, voind prin aceasta să ne amintească faptul că suntem în casa unui scriitor. Curând am văzut vreo şase tomuri voluminoase, dintre care unul mi-a fost împrumutat să-l citesc şi am şi scris ceva rânduri despre el în vremea aceea. (vezi vol. NOTE DE LECTOR, Ed Karuna, 2013 pag. 67) .
Conţinutul volumului se referea la existenţa în Năsăud a meseriaşilor de profiluri diferite, pe care domnul Mititean i-a vizitat şi i-a prezentat (în companie cu doamna Floarea Pleş, fostă economistă la COOPERAŢIA Năsăud) subliniind rolul lor în dezvoltarea economico-socială a oraşului, în perioada dintre cele două războaie. Lucrarea foarte vastă ar putea fi oferită Arhivelor Statului filiala bistriţeană, pentru a servi eventual unor cercetători, sau celor ce vor studia situaţia social economică a zonei în epoca dată.
Între timp am aflat că domnul Mititean este Preşedintele Ligii Scriitorilor din filiala B-N şi că încearcă să cuprindă toate lansările de carte din zona năsăudeană despre care a şi scris, publicând în Răsunetul.
Pentru volumul PAGINI DE ZIAR, PAGINI DE CARTE, juriul celei de a 8-a ediţie a Expoziţiei Europene a Creativităţii şi Învăţării, EUROINVEST i-a oferit „Medalia de Aur”, ...”pentru punerea în valoare a spiritului cultural tradiţional din Ţara Năsăudului” (Dan Popescu – CUIBUL VISURILOR, pag 154).
Între timp am mai aflat că domnul Mititean este şi un foarte prolific scriitor de literatură beletristică, povestind despre călătoriile făcute peste Ocean, dar făcând şi un reuşit elogiu adus satului natal, Luşca unde i s-au legat de suflet tradiţiile, viaţa patriarhală, a căror dispariţie o deplânge amar: „Sunt recunoscător leagănului copilăriei mele. Energia satului şi dragostea de cărţi a făcut posibil să încep şcoala în opinci şi să-mi închei cariera în domeniul educaţiei, devenind cronicarul vremurilor de azi.” (CUIBUL VISURILOR pag 162).
Eu n-am ajuns să citesc multe din cărţile domnului Mititean, dar pot afirma din tot ce am aflat despre domnia sa că are o fire hotărâtă de luptător, este un bun organizator şi animator, cu multă iniţiativă care ştie să valorifice experienţele pozitive. (vezi CARTEA PE ROŢI). Eu l-am numit odată „omul cu idei”.
În volumul CUIBUL VISURILOR, domnul profesor Dan Popescu îl caracterizează în felul următor: „Solid şi riguros cronicar şi eseist, domnul Mititean ne seduce în primul rând prin generozitatea sa cunoscută, ştie să intre în fascinantul joc al expresiei artistice, lăsându-ne impresia unei puternice forţe spirituale, care este departe de a-şi spune ultimul cuvânt.” (pag 163).
De acord, dar dacă nu uităm dragostea cu care l-a înconjurat soţia, creându-i toate condiţiile de muncă.
În volumul ALBUMUL am scris şi eu câteva modeste rânduri:
AUTODEFINIRE
Sunt Mititean, cronicarul,
Năsăudul mi-a dat darul
Să-l cinstesc, să-l nemuresc,
Doar pentru el să trăiesc!
Sunt Lucreţia, scriitoare
Şi soţie iubitoare,
Casa mi-a fost ca o floare,
Tot de artişti primitoare!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]