Suplimentul "Răsunetul Cultural", realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi USR Cluj

CONFLUENŢE: Poeţi basarabeni contemporani

 

 

Arcadie Suceveanu:

Poemul de trecere

 

Să te transferi în starea unui tei

Şi să priveşti prin prisma lui de floare,

Să ari lumina cu statui de zei

Peste  câmpii de mituri necesare.

 

Să-mbraci viziunea ierbii şi să vezi

Că-ţi dă în spic de dragoste chitara,

Să arzi ca roua şi să n-ai dovezi,

De glasul tău să crească-n câmp secara.

 

Clepsidra zilei s-o încarci cu crini,

Înalt acord al muzicii din sfere.

Când vei cânta în pomii anonimi,

Să se aprindă muguri de-nviere.

 

Să ţipe fructul, ca un prunc, în flori

Şi-n somnul pietrei iarba viitoare,

Să plângă magii-n patul lor de nori

Şi steaua-n tronul ei de lăcrimare.

 

 

Emilian Galaicu Păun:

Ikebană

 

ca pe ace - trupurile noastre-ngenuncheate-n ikebană

sub diferite unghiuri faţă de
dumnezeu
ca trei crucificaţi de pe golgota

altfel (acor)dându-şi fiecare
sufletul
pentru a-L recepta

atât de singuri că se naşte:
eli eli lama sabacthami!

şi strigătul eliberat propagă
hotarele fiinţei dincolo
de spaţiul domestic unde

- ca pe ace - trupurile noastre-ngenuncheate-n ikebană

fac umbră
pământului şi-ncearcă-ncearcă-ncearcă să pătrunză
dincolo de amin-
tirea alor mei tăi săi - stafii pe mirişte -

ca pe ace - îngenuncheată ikebană
o ţară-n patruzeci şi şase: "dă-ne-o
nouă astăzi!"

când însuşi Tatăl nostru-asemeni nouă
este -
ca pe ace - îngenuncheată ikebană
în trei feţe: nu ştie nici una
ce fac celelalte două, fiindcă
tac nu-aud nu văd nici chiar cu umbrele

nu se intersec...

 

 

 

Valeriu Matei:

Ploi în aprilie

 

plouă în aprilie cu zgomot de paşi obosiţi

de parcă-n prunci orfani azi plânge Dumnezeu

şi-i neîncăpătoare umbrela tinereţii

(mai tineri cu o moarte mereu)

de lăncile reci ale ploii cum stăm sprijiniţi,

 

e ziua Învierii, dar vestea nu-şi are vestiţii

destinului, întru împlinire, îi mai lipseşte-un popor,

ne-au îngropat în pulberea urii lor

pelticii veseli luându-şi arginţii

 

şi drumu-i mereu la-nceput,

                             bifurcat ca o limbă de şarpe,

meandrele şi le poartă dincolo de obişnuinţă, de fire,

din valea plângerii norii pogoară lent şi subţire

firele reci ale ploii ca strunele rupte din harpe...

 

paşii se întrerup, radiaţi din indefinitul prezent,

măsura sfinxului pulverizat bântuie zările,

în scriptele clipei defilează iertate erorile,

apelul muţeniei îşi flutură condica lent

 

şi plouă de parcă s-ar potoli

                             setea morţii făr’ de măsură

pe şesuri cu mormintele proaspăt arate...

 

dureri şi iluzii - golul ne are în captivitate

şi-adună fâşii de neant pe soclul statuii de zgură

 

 

 

Maria Pilchin :

omul de hârtie

 

nu vreau să fiu

omul de hârtie

celuloza birocratică

mi-a umplut epiderma

îmi stă în gât

mă sufocă

de parcă ard toate

pădurile tăiate

şi netăiate

vreau aer

iarbă cer vreau

oameni vreau

în jur doar soldaţii

lui papier marchée

 

 

Dumitru Crudu :

ce mai faci dimitrie

 

ea venea călare pe o muscă pe un fluture
prin cameră îi călărea îi bătea cu biciuşca
ei ce mai faci dimitrie îl întreba fluturele
bine bine îi răspundea dimitrie
fluturele îi băga pula între coapse ea gemea în aer
departe departe
dimitrie se descălţa de pantofi
un şobolan îi rodea degetele i le mînca
de unde vii dimitrie îl întrebau muştele şi îi zîmbeau
i se aşezau pe limbă şi îi vorbeau
şi totuşi tu ce mai faci îl întreba ea şi-i mîngîia
maţele ficatul maiera îi îmbrăţişa
da tu cine eşti o întreba dimitrie
o cum nu-ţi aminteşti îi spunea ea ieşind din apă
dîndu-se jos de pe fluture şi ăla plecînd

 

 

Leo Butnaru :

Hamlet cel bătrân

 

Precum şi domniile voastre
îl ştiam doar pe Hamlet cel tânăr
veşnic tânăr
dar – mare surpriză! – îl întâlnesc pe
Hamlet îmbătrânit
mai bătrân şi mai neputincios chiar decât Lear
din Lumea Shakespeare.
"La ce te gândeşti?" îl întreb.
"A fi sau a nu fi?" îmi răspunde Hamlet
cel bătrân
precum veacuri în urmă
răspundea
întrebând
Hamlet cel tânăr.

 

 

Moni Stănilă :

şi nu o să-ţi vină să crezi că

 

astăzi am să dansez cu tine în piaţa unirii

o să strivim terasele

şi o să umplem lumea de copii

într-o singură noapte

 

o să nasc prin fiecare por al pielii

copiii care mâine vor refuza intrarea în europa

şi vor fraterniza cu ruşii

 

o să fiu o femeie împlinită

când fiii mei îmi vor rosti numele în limba

lui Stavroghin

când tu vlăguit nu vei mai fi decât imaginea

mamei lor străină şi moartă

 

 

 

 

 

 

 

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5