Suplimentul "Răsunetul Cultural", realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi USR Cluj

CONFLUENŢE: 15 februarie: 174 de ani de la naşterea lui Titu Maiorescu

 

 

PAGINI UITATE

 

       În 1931, I. E. Torouţiu publica primul tom din impresionanta serie de „Studii şi documente literare”  (13 volume) valorificând valoroasele sale colecţii, intrate apoi în patrimoniul naţional printr-o donaţie făcută Academiei Române. Cele mai multe  reprezintă corespondenţa din grupul scriitorilor junimişti, dar şi din cel al „Sburătorului”.

Reproducem din primul volum (Editura Institutului de Arte Grafice Bucovina, Bucureşti) patru scrisori ale lui Titu Maiorescu către Iacob Negruzzi (din cele 30 existente), redactorul şef al „Convorbirilor literare” şi fiul lui Costache Negruzzi. Ele sunt de natură să ne reamintească faptul că reperele sacre ale culturii române au fost fiinţe vii, chiar dacă au crezut mai mult în valorile durabile pentru care au trăit.

R. C.

 

 

 

Bucureşti 29/11 1874

 

Iubite Jacques,

 

 

       Fă bine trimite lui Picot[1], Paris 3, Place d’Eylan numerele din „Convorbiri”, în care  este cuprins articolul lui Apostol Mărgărit[2] asupra Macedonenilor. Picot (autorul documentelor pour servir á l’étude des dialects romanes) publică un studiu asupra Românilor transilvăneni şi transdanubieni, şi pe lângă aceste, dări de seamă regulate despre noi în „Revue de Bibliographie” a lui Leroux.

       Din această cauză cred că i-ai putea trimite regulat foaia ta.”Noblesse oblige”. Dar cât pentru numerele menţionate, acele te rog trimite-i-le în orice ceas.             

       2. Nu mai vine Slavici?  Fă bine aminteşte lui Eminescu să-mi comunice de urgenţă lista tuturor articolelor despre care crede că trebuie să figureze în „Conversations-Lexikon” Brockhaus, precum şi a celor ce ar trebui eliminate din ultima ediţiune. Am primit o scrisoare de la Brockhaus, care aprobă colaborarea lui Eminescu şi, pe de altă parte, Vodă se interesează a cunoaşte lista lucrărilor.

       3. Pregăteşte „Junimea” cartea de cetire pentru şcoalele secundare?

       Aici lucrurile merg bine. Proiectul meu de lege a învăţământului se tipăreşte. Îndată ce va părăsi teascurile, vi-l trimet. Lui Fătu[3], care a fost jignit – cu drept cuvânt – de indiscreţiunea celor ce i-au publicat o rezoluţiune a mea, menită a rămâne confidenţială, i-am scris câteva rânduri de explicare.

       Salutări şi complimente ţie şi D-rei Rosetti. Pentru D-na Negruzzi o respectuoasă sărutare de mână şi, ca totdeauna, exprimarea părerii mele de rău, că nu mă pot subscrie înainrea D-sale decât cu numele foarte burghez de

 

T. Maiorescu

 

 

 

Bucureşti 17/29 Ianuarie 1877

 

Iubite Jacques,

 

       Dintr-o călătorie la Buzău, unde am apărat pe un fost prefect înaintea juraţilor, m-am întors aşa de răcit, încât am căzut 5 zile sub teama unei inflamaţii de plămâni.

       Acum sunt bine, dar şi timpul a trecut, aşa încât nu-ţi trimit pentru viitorul număr al „Conv[orbirilor] decât alăturata pag. din Schopenhauer. Dar tot ai destul manuscris pentru un număr. Pentru numărul 12 şi cel din urmă îţi trimit, se-nţelege, tot Schopenhauer începând de la D/471, până la sfârşit, împreună cu capitolul despre deosebirea vârstelor, care îl am pe jumătate gata încă de mai nainte. Socec vrea să editeze apoi toată traducerea în formă de carte deosebită.

       Între lucrările „Junimei” pe coperta „Conv[orbirilor]” s-a uitat „Othello” de Carp. Anul XI începe în format 80, nu aşa? Vine şi mai ieftin, fiindcă încape mult mai puţin în acelaşi număr de coale. Nu te îngriji de abonaţi, se vor găsi desigur, şi volumele restante vor fi vândute ca premii. În ziua când vor veni conservatorii la putere, acţiunea noastră intelectuală va fi îndoit de energică şi stăruitoare. Am învăţat minte cu toţii.

       „Timpul” nu publică nici o notiţă despre „Conv[orbiri]”, fiindcă e redactat de fleacul cela de H. Grandea[4]. Însă foaia noastră cea nouă dacă o fundăm, sau „Timpul” dacă (precum se agită acum) intră sub mâna mea, se-nţelege că va da seamă de tot ce apare în revista ta.

       De ce nu mai scrii „Copii de pe natură”, după părerea mea adevăratul teren al penei tale humoristice! D[e] e[xemplu] o cetire a „Monitorului” cu dezbaterile Camerei şi Senatului sub roşii este un izvor bogat. Şi altele, şi altele: Belferul diplomat la Paris etc.

       Pentru D-na Negruzzi complimente şi salutări din partea neveste-mi, căreia, din nenorocire, îi priesc Bucureştii în iarna aceasta mult mai bine.

 

Al tău amic,

                L. R.

 

 

     

 

Strada Herestreu, 27,

Vineri, 4 Noiembrie 77

 

 

Iubite Jacques,

 

     Brockhaus îmi cere pentru ediţia 12 a lexiconului său de conversaţie biografia scurtă (10 rânduri) a tatălui tău şi a mea proprie. Fă bine dă-mi acea notiţă şi alătură şi data naşterii tale. Eu vreau să fac ca adaos: Sein Sohn Jacob N. u. s. w. berüchtigter Redacteur der Convorbiri u. s. w[5].

       K. E. Franzos[6] cere „Rumänische Schizzen”[7] pentru a le enunţa în Gegenwart a lui P. Lindau[8] şi W. Scherer[9], asemenea pentru „Deutsche Rundschau”[10].

       Cum vezi, ne lăţim prin străinătate.

       Cum stă cu contribuţiile „Timpului”? Fă bine, spune să se trimeată banii adunaţi lui Teodor Rosetti. Căci Eminescu continuă a muri de foame – agonia poeţilor români.

 

Al tău,

T. M.

 

 

 

 

Bucureşti, Strada Herestreu, 27

Luni, 28 Noemvrie 1877

 

Iubite Jacques,

 

       Mulţumesc pentru notiţa biografică despre tatăl tău. Sub bandă îţi trimit astăzi ½ numere din „Revista Contimp[orană]”, cu începutul studiului lui Păucescu[11]. Păucescu te roagă să retipăreşti totul fără a mai menţiona revista şi roagă Tipografia Convorbirilor să-i tragă 500 exemplare al studiului său, în broşură în 80 întrebuinţând saţul din Convorbiri şi plătind el, Păucescu, hârtia şi o mică indemnizaţie pentru tipar.

       [Fă bine, răspunde, dacă se primeşte, cu ce şi dacă se poate ca să stea saţul câteva zile].

       Numai când nu s-ar face prea multe greşeli de tipar în încurcata parte a manuscriptului!

      2. În  unul din numerele trimise ale revistei vei afla o notiţă asupra „Rumänische Skizzen” scoasă din „Vossische Zeitung”. Poate s-ar nimeri să fie publicată în „Convorbiri”.

       Altele vor urma.

       3. Sub altă bandă îţi trimit o lucrare interesantă. Vei fi aflat despre basmele culese de Ispirescu sub modestul titlu al „culegătorului-tipograf”. În „Sprachliches aus rum. Volksmärchen” de Jarnik[12] se aduce cea mai mare laudă acestei culegeri, preţioase în sensul în care sunt preţioase scrierile lui Creangă prin elementul lor popular. După îndemnul meu, „culegătorul-tipograf”trimite pentru „Convorbiri” istoria lui Ştefan cel Mare scrisă în ton popular, es ist der erste Versuch einer wirklich volksthümlichen Geschischtsdarstellung bei uns, in sofern in den Convorbiri so recht am Platze[13]. Două condiţii te roagă D. Ispirescu să i le primeşti: a) să-i înapoiezi manuscriptul (prin mine) după ce se va fitipărit, b) să nu-l numeşti altfel în „Convorbiri” decât „Un culegător-Tipograf”. Trimite pogor bani lui Slavici şi Eminescu pe oct. şi noiemvrie la „Timpul”? Să-i trimeată de-a dreptul lui. Adresa: „Ion Slavici, la redacţia Timpului Bucureşti, Palatul Dacia”.

       Ce frumoasă e „Dona Clara”[14] a lui Naum! Nuvela lui Ganea[15] de-abia vinerea viitoare vom ajungea o citi în reînceputa noastră „Junime”.

 

Al tău amic,

T. M.

 

 




[1] E. Picot (1844-1918), istoric şi filolog romanist francez, fost secretaraldomnitorului Carol I al României (1866-1868).

[2] Apostol Mărgărit (1834-1903), de origine macedoneană, colaborator al „Convorbirilor literare”.

[3] Atanasie Fătu (1815-1886), medic, profesor la Universitatea din Iaşi, membru al Academiei Române.

[4] Grigore Haralambie Grandea (1843-1897), poet, prozator, traducător şi jurnalist, scriitor popular o vreme, apoi complet uitat.

[5] (germ.) „Fiul său Iacob N. ş. a. m. d. renumitul redactor al Convorbirilor ş. a. m. d.”

[6] Karl Emil Franzos (1848-1905), scriitor controversat prin scrierilelaadresapoporului român.

[7] De Mite Kremnitz, Bucureşti, 1877.

[8] Paul Lindau (1839-1918), dramaturg şi romancier, întemeietor în 1872 al revistei amintite de T. M.

[9] Wilhelm Scherer (1841-1886), germanist, profesor universitar, autor al unei importante istorii a literaturii germane.

[10] Revistă lunară, fondată în 1874 la Berlin, la care a colaborat şi T. M.

[11] Grigore Păucescu (1842-1897), avocat, om politic şi iubitor de literatură. A scris puţin.

[12] (germ.) „Elemente filologice din basmele populare româneşti” de J. Urban Jarnik.

[13] (germ.) „…este într-adevăr cea dintâi încercare de expunere istorică în spirit popular şi atât de potrivită pentru Convorbiri”.

[14] Poezie de Anton Naum (1829-1917)

[15] Nicolae Gane (1838-1916), nuvelist, colaborator al „Convorbirilor literare”, magistrat şi om politic.

.............................

 

 

 

Citiţi ediţia print !

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]