Competenţa managerială a directorului de şcoală

Cariera didactică, asemenea oricărei cariere, implică un proces de formare şi dezvoltare a competenţelor, o formare specializată, realizată atât în cadrul organizaţiei, cât şi în ansamblul mediului profesional şi social.
Conceptul de competenţă, în psihologia cognitivă şi în ştiinţele educaţiei, se află în mijlocul performanţei individuale şi colective, pe care toți dorim să o dezvoltăm.
În învăţământ arta conducerii este foarte importantă, întrucât pune în evidenţă mai bine personalitatea conducătorului, iar exemplul său personal are un rol important în realizarea obiectivelor stabilite pentru unitatea de învăţământ. A conduce reprezintă de fapt, arta de a lucra cu oamenii, adică dimensiunea nouă, modernă şi distinctă a conducătorului de unitate de învăţământ.
Definițiile conceptului de competență variază în funcție de teoreticienii care le-au elaborat. De cele mai multe ori însă, ele gravitează în jurul unor cuvinte cheie cum ar fi: cerință standard, performanță în job, combinație de cunoștinte, abilități și comportamente/atitudini, dar se articulează și prin noțiuni precum calificare, abilitate în contextul unei anumite funcții etc.
Cea mai des folosita definiție a noțiunii de competență (și cea mai apropiată de modul în care a definit-o McClelland) este aceea care consideră competenţă drept ”suma cunoștintelor, abilităților și atitudinilor care contribuie la capacitatea unei persoane de a-și îndeplini eficient sarcinile și responsabilitatile postului” mai simplu , de a fi performant.
Directorul este considerat cel care deține şi expertiza pedagogică. Acesta menține standarde înalte de performanță, monitorizează procesul instructiv-educativ, progresul elevilor, coordonează punerea în aplicare a curriculum-ului.
Managerii din învățământ au nevoie de cunoştinţe speciale din domeniul educaţiei adulţilor, copiilor, tinerilor, tocmai datorită faptului că lucrează cu resursa umană diversă: elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii .
Succesul managerului din învăţământ depinde de capacitatea de a orienta, organiza, îndruma şi motiva colaboratorii, subalternii pentru realizarea optimă a obiectivelor propuse. Specific şcolii este faptul că managerul conduce două mari categorii de oameni, respectiv elevi şi cadre didactice. Aceasta presupune pentru manager o adaptare permanentă a principiilor managementului, a stilului de conducere, a capacităţii de înţelegere etc., în funcţie de segmentul la care se referă problemele şcolii. Pentru aceasta este nevoie de cultură managerială, de profesionalizare managerială, de abordare interdisciplinară a teoriei şi practicii manageriale, de considerare şi ca ştiinţă şi ca artă, măiestrie.
Abordarea competenţei trebuie realizată bidimensional: pe de o parte, competenţa acordată/ atribuită, iar pe de altă parte, competenţa propriu-zisă.
Prima vizează libertatea decizională, dreptul de decizie al managerului, posibilitatea de implicare decizională a acestuia în rezolvarea problemelor cu care se confruntă domeniul condus, iar cea de-a doua latură vizează cunoştinţele, calităţile şi aptitudinile pe care ocupantul unui post de management trebuie să le posede pentru exercitarea în condiţii de normalitate a autorităţii cu care este investit respectivul post.
Triada competență – autoritate – responsabiliate reprezintă motorul procesului managerial și, în același timp, un factor de autocontrol, deoarece managerul știe în ce limite își poate exercita autoritatea și care sunt limitele în care îşi poate manifesta responsabilitatea, în funcție de competența managerială.
În România, competenţele manageriale necesare conducerii eficiente a şcolii, în contextul actual, cel al orientării spre profesionalizarea funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control din domeniul educaţional, pot fi prezentate pe categorii de competenţe, competenţe specifice, domenii de aplicare şi modalităţi de realizare. Conform Legii Educației Naționale, art.97, directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învaţământ.
Analizând și comparând profilurile de competeță ale managerilor școlari din diferite țări, se poate observa că pentru îndeplinirea cu succes a atribuțiilor și a misiunii şcolii, realizarea obiectivelor strategice şi operaţionale ale instituţiei şcolare, conducerea şi coordonarea colectivului de cadre didactice, dirijarea și motivarea acestora, relaţionarea eficientă a managerului şcolar în mediul educaţional sau în afara acestuia, managerul trebuie să aibă următoarele categorii de competenţe: juridică, socială, economico-financiară şi administrativ–gospodărească, managerială şi educaţională.
Competenţa managerială presupune formarea şi dezvoltarea competenţelor manageriale, proces care constă în formarea specializată și perfercționarea continuă desfăşurată pe întreaga carieră. Talentul şi înclinaţiile naturale au un rol important, dar nu credem că sunt suficiente pentru a fi un bun manager. Modelarea competenţelor este un proces de management al resurselor umane care a câştigat tot mai mulţi susţinători atât în rândul practicienilor, cât şi a cercetătorilor din lumea întreagă. El presupune identificarea şi descrierea acelor competenţe care sunt necesare pentru obţinerea unei performanţe înalte. Dezvoltarea acestor competențe este o responsabilitate partajată între managerii înșiși, organizațiile școlare, inspectorate școlare, asociațiile profesionale.
În sprijinul celor de mai sus, următorul citat poate fi o completare pertinentă: ”Competenţele unui bun manager de şcoală ţin mai puţin de cunoştinte procedurale sau de experienţă , cât de valorile asumate şi de voinţă puternică ce solicită angajamente şi credinţe la fel de puternice (Alain Chevre).

Director, prof. Ana Moldovan
Şcoala Gimnazială Miceştii de Câmpie

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5