De la o săptămână la alta

Colţul ierbii

Ploile din zilele babelor au spălat rugina iernii, iar prin smocurile uscate s-au ivit firişoarele de-un verde crud ale ierbii, dând semnalul reintrării într-un nou ciclu de viaţă. Ritualul ancestral al reînvierii m-a captivat cu spectacolul lui din copilărie, când aşteptam, cu nerăbdare, ziua în care mi se dădea voie să las ghetele în casă şi să fac primii paşi prin curte, simţind în tălpi atingerea mătăsoasă a primelor fire de iarbă. Trăiam o bucurie imposibil de exprimat în cuvinte. În acele clipe eram doar eu şi firişoarele de iarbă sub cerul ameţitor de albastru, bucurându-ne deopotrivă de soarele generos, de primăvară. Apoi, nu ştiu cum s-a făcut, dar am uitat de plăcerea acelei atingeri fizice a sevelor pământului ce-şi făceau loc spre lumină prin firele de iarbă. Mi-a rămas doar uimirea şi bucuria copilăroasă a victoriei vieţii pe care o anunţă fiecare primăvară. Nu ştiu cum trăiesc oamenii de pe alte paralele privaţi de fericirea acestui nou început. Probabil că viaţa lor e mai săracă în bucuriile pe care le oferă cadou însăşi natura, făcându-ne părtaşi la miracolele ei. Cred că nu întâmplător marele miracol al învierii lui Isus s-a petrecut într-o primăvară, când totul în jurul nostru renaşte într-o nouă speranţă.

Colţul ierbii semnifică într-adevăr bucurie, dar mai ales speranţă. Ivirea lui îi vindecă pe gospodari de spaima că-şi văd căpiţele de fân subţiindu-se de la o zi la alta, iar animalele sunt în pericol de a rămâne fără hrană. După ce a dat colţul ierbii răsuflă şi ei uşuraţi. Dar nu numai ei. Apar sălăţelele sau untişorul, cum i se mai spune, din care ardelenii fac nişte “zame” foarte gustoase. În sudul ţării sunt la mare căutare urzicuţele roşcate, bogate în fier şi benefice pentru circulaţia sângelui. Le urmează ştevia şi loboda, toate fiind plante necultivate, care fac parte din flora spontană. După ce dă colţul ierbii mai scade ceva din povara vieţii cotidiene. Pe lângă ieftina hrană cu verdeţuri, colţul ierbii le aduce românilor trăitori la blocuri scăderea facturii la întreţinere.

Însă în această primăvară le mai aduce şi altceva. Preşedintele Traian Băsescu a estimat că până la sfârşitul acestei luni, rata şomajului va ajunge undeva la 5,4 la sută. În judeţul Bistriţa-Năsăud rata şomajului se menţine, deocamdată, la o cotă sub media pe ţară.

Într-un interviu acordat postului TV “Realitatea”, premierul Emil Boc a declarat că nu ştie cât va dura actuala criză economică. De fapt, nimeni nu ştie. Estimări se fac cu duiumul. Economiştii de primă linie îşi pun la bătaie abilităţile, dar fără rezultate vizibile. Realitatea infirmă previziunile. În SUA, rata şomajului a trecut de opt la sută, fiind considerată cea mai mare din ultimele decenii.

Să nu ne lăsăm însă invadaţi de pesimism. A dat colţul ierbii… Viaţa e cea care triumfă. În Parlamentul României preşedintele Traian Băsescu a venit, la începutul acestei săptămâni cu o propunere concretă – recurgerea la împrumuturi externe. Chiar şi în prezent, România are la dispoziţie fonduri încă neaccesate în valoare de nouă miliarde de euro, după cum a reieşit din discursul preşedintelui. În opinia sa însă e necesar să se recurgă la împrumuturi de la FMI pentru a se crea “o centură de siguranţă financiară”. Spre a se preîntâmpina efectele acestor măsuri, românii trebuie să strângă, din timp, cureaua, să-şi evalueze productivitatea muncii în comparaţie cu salariile…

Bucuria primăverii însă nu le-o poate lua nimeni. A dat colţul ierbii, iar versurile bacoviene îşi păstrează mereu proaspăt tonusul vital: “Verde crud, verde crud/ Mugur alb şi roz şi pur/ Vis de-albastru şi azur/ Te mai văd, te mai aud”.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]