Chiuza: Vezi la ce foloseşte paltinul şi salcâmul din porţi, adus de Rusalii

Menuţ Maximinian, în Sărbătorile ciclului social şi calendaristic sau Munci şi zile în Ţinutul Bistriţei şi Năsăudului, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015

La sate se păstrează tradiţia ca în această zi să se ducă la biserică pentru sfinţirea crengilor de tei şi nuc, dar şi de paltin, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorat peste Sfinţii Apostoli. Crenguțele se agață apoi la streașina caselor sau la icoane, te vor apăra de cele rele, inclusiv de furtuni. Nu este de dorit să fii în noapte de Rusalii nici la răscruci de drumuri, nici la marginea pădurii, nici în munţi, nici pe malul întunecat al apelor, căci aceia au şanse mari de a surprinde dansul ielelor şi de a-şi pierde minţile. În vremuri vechi, bărbaţii care umblau singuri noaptea riscau să fie prinşi de magia nopţii de Rusalii, de iele. Din aceasta cauză, aceştia purtau la brâu usturoi, frunze de tei sau nuc sau fire de busuioc. Să nu mergi "la scaldă" în ziua de Rusalii. Rusaliile sunt zânele apelor așa că este pericol mare de înec! Să nu lucrezi, fiindcă atragi asupra ta mânia Rusaliilor. Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casă. Să nu se certe nimeni, căci e luat de lele. Până la Rusalii se culeg „toate burienile de leac”, dintre care cele mai căutate sunt: romoniţa (muşeţelul), pojarniţa, secăreaua, potroaca, ninta, ologeaua, sunătoare, acăţul, sânzâienile, peria ursească, tica de mălai.
La Chiuza, după ce paltinul din porţi adus de Rusalii s-a uscat se punea pe foc iar florile de salcâm ( acăţ) se foloseau pentru ceaiuri pentru stomac.
La Chiuza se vorbea despre o floare cu frunza creaţă care ar creşte la marginea pădurii şi care, la miezul acestei nopţi ar înflori ca aurul. Floarea nu are însă viaţă lungă deoarece se scutură înainte de răsăritul soarelui. Tocmai de aceea nimeni nu a găsit-o până acum. Dacă la Paşti nu s-a dat pască la păstori, ciurdari sau porcar, acum, mergând cu vitele la păşune duceai şi pâinea. Era o ruşine şi erai desconsiderat de ceilalţi, dacă nu făceai acest gest. Rusaliile durau trei zile, a treia zi putându-se lucra în clacă. De asemenea, fetele îşi făceau acum o zi de lucru pentru casa unde a fost joc. În zilele de sărbătoare se punea busuioc la brâu, iar feciorii în clop, ca în strigătura: „Busuioace, nu te-ai coace/ Da de ce să nu mă coc/ Că mă pun feciorii-n clop/ Şi mă poartă pe la joc,/ Fetele mă pun la brâu / Şi mă poartă pe la râu. ” Tot acum se ungea uşa de la grajd cu leuştean, ca mijloc de protecţie împotriva furtului laptelui de la vite, iar contra moliilor se puneau între haine frunze de nuc(A, Bindea, I, 2013, p. 36).

Comentarii

20/06/16 12:56
Dr. Marius Nico...

O traditie proasta! In acest mod s-au taiat sute ,poate mii de salcami, paltiniiar in zona Bargaielor ,de Inaltarea Domnului ,aproape o padure tanara de mesteacan !! In loc sa planteze fiecare gospodar langa poarta cate un asemenea arbust ,se prefera taierea in nestire a adevaratei bogatii a tarii!! Cu mahnire, MNP

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]