Cerc preoţesc la Bungard

Joi, 23 iulie, a avut loc întâlnirea preoţilor din zona Lechinţa, respectiv, Arcalia, Chiraleş, Lechinţa, Matei, Corvineşti, Enciu, Vermeş şi Sângeorzu Nou. Tema aleasă a fost „Îmbătrânirea satului românesc”, susţinută de pr. Horaţiu Mureşan de la Parohia Chiraleş.

Locaţia cea mai potrivită pentru acest subiect a fost tocmai Filia Bungard ce aparţine de Parohia Sângeorzu Nou, preot paroh Vasile Beni.

Părăsind şoseaua principală din Sângeorz, un indicator la dreapta cu trimitere spre Bungard la 3 km, te îndeamnă să mai simţi fiorul copilăriei cu drumurile prăfuite, cu lanurile cu porumb în pârgă, cu holdele date în galbenul auriu şi, din loc în loc, spini şi pălămidă.

Lăsând în urmă o perdea groasă de praf şi colbul drumului, ajungi în satul cu oamenii ce-şi aduc mai bine aminte de vremea războiului decât de ziua de ieri. Pe un deal semeţ te aştepta „mama satului”. Biserica cea veche de lemn, cu clopotniţă ce te îndeamnă să priveşti mai des spre cer. Toată suflarea era prezentă la Sf. Liturghie oficiată de un sobor de preoţi cum de o generaţie n-au mai văzut atâtea feţe bisericeşti la ceas de sfântă rugăciune. Au venit şi fiii satului ca la o mare sărbătoare, încât bisericuţa şi aşa prea mică era plină, iar streşina mai adăpostea câteva „băbuţe şi măicuţe” protejându-le de căldura celor 35 grade.

Sub năfrămile cernite parcă toate semănau a sfinte mironosiţe, ce au mai rămas lângă biserica încărcată de istorie – 1711, nu mai mult de 40 de suflete, media de vârstă fiind 70-75 de ani.

Un bătrân, pe vremuri mult mai înalt, dar cu aceeaşi privire ageră, întinde cu sfială, şi la cei 91 de ani, cădelniţa spre tămâiere. Este fătul bisericii, Fazecaş Alexandru. Toţi ceilalţi sunt tineri faţă de moş Alexandru.

Sfârşitul de săptămână mai respiră a tinereţe şi putere de muncă; vin de la oraş „copiii”, şi ei la vârsta de 50 de ani. Din relatările dumnealor am înţeles şi fenomenul îmbătrânirii satului românesc; - ce să facă aici?, nu pot trăi din pământ, s-au dus care pe unde, a fost răspunsul cu nodul în gât.

Ospitalitatea a rămas aceeaşi în Bungard, încât discuţiile au continuat la masa oferită prin grija părintelui Vasile Beni, la distinsa familie col. rez. Laţa Romeo şi Marinela. Ne-am despărţit privindu-ne în ochi de bucuria evenimentului, amintindu-mi versurile: „Aşa vă treceţi bieţi părinţi/cu rugi la Preacurata/ Şi plânge mama pe Ceaslov/ Şi-n barbă plânge tata!”

Protopop,

Comentarii

05/01/23 19:56
Ioana Haitchi

Numele meu este Ioana Haitchi și sunt strănepoata Părintelui Alexandru Cheresteșiu (1881 - 1951) și nepoata Părintelui Octavian Băieș (1915 - 1974), ultimul care a slujit din neamul cheresteșenilor, el plecând din Bungard în 1970. Eu sunt fiica Mariei Băieșiu (fata lui Octavian Băieșiu). Vreau să știți că tot neamul cheresteșenilor v-a îmbrățișat și v-a privit de acolo de unde sunt ei acum, mărturie fiind cele două cruci din fața bisericii, una a lui Vasile Cheresteșiu, precum și cea a strămoșului, meu Alexandru Cheresteșiu înmormântat după dorința lui în cimitirul din sat, pe loc drept și cu fața către Dumnezeu. Nici clopotul ”Vasile” n-a fost mai prejos, deși ”grăiește” cu băgare de seamă, nu care cumva să se prăvale către crucile sfințitorilor lui.
Acum lucrez la o carte care va avea punct central toți preoții care au slujit la parohia sfântă la Bungardului de la înființare și tare mi-ar fi de ajutor izvoarele parohiei.
Rog mult administratorii acestui site să trimită adresa mea de email celor care mă pot ajuta.
Mulțumesc frumos!

27/04/23 08:48

Ce adunare aleasă! Îmi aduce aminte de întâlnirile ASTREI și de Alexi-Șincaiana care au avut o contribuție importantă la dezvoltarea limbii române și a culturii poporului român. Strămoșii mei dragi, cheresteșenii, au fost cu siguranță acolo. Vasilie Creștineanu (pe cruce scrie Cheresteșiu) își doarme somnul de veci la câțiva metri de biserică.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5