Cartea Sfântului Pahomie

„Împodobiţi-vă plaiuri strămoşeşti din Bistriţa-Năsăud… Bucură-te părinte Pahomie, mult nevoitorule şi rugătorule pentru sufletele noastre” (Stihira Sfântului).

După aproape 300 ani, unul dintre fiii plaiurilor Gledinului se întoarce acasă ca mijlocitor înaintea tronului lui Dumnezeu. La 14 aprilie 2007, la Gledin, avea loc un eveniment fără precedent, proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Pahomie. Întru cinstea Sfântului nostru şi întru înţelegerea vieţii acestuia, jurnalistul Dorin Arsinte a editat cartea „Pe urmele Sfântului ierarh Pahomie de la Gledin”, apărută la Editura Mesagerul, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţiei sale Andrei, mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Cartea, care se doreşte o clipă de luare aminte la tainele sfinte, este dedicată tatălui autorului, Ilie Arsinte, a Lichii din Gledin. Cu un Cuvânt înainte scris de părintele paroh Ioan Titieni, volumul descoperă viaţa trăită într-o duhovnicie a marelui episcop al Romanului. Surprinde, în mod plăcut, reportajul realizat în pelerinajul la Kiev, în Ucraina, împreună cu părintele Ioan Titieni şi consilierii parohiali Ilie Costinea, Ioan Moţoc şi Ioan Drăgan. Aici, la Sfintele Moaşte ale cuviosului de la Gledin, în Lavra Pecerska, Dorin Arsinte redescoperă esenţa valorilor creştine. Sfântul, născut în anul 1674, fiu al preotului Iftimie Pencu, fiind botezat cu numele Petru, trece munţii, în Moldova, unde, în 1697 se călugăreşte la Mănăstirea Neamţ, primind numele Pahomie. În 1704 ajunge în Rusia, la Kiev, unde stăruieşte doi ani. Mai apoi se retrage la poalele muntelui Chiriac, unde ctitoreşte schitul Pocrov. În 1706, este înscăunat episcop al Romanului. Se stinge din viaţă la 14 aprilie 1724, în Lavra Pecerska, unde moaştele îi sunt păstrate în Paraclistul Sfântului Ştefan.

Dorin Arsinte inserează în carte emoţionantul Testament al Sfântului care surprinde prin povaţa pe care o dă urmaşilor. Canonizarea din aprilie 2007 este surprinsă atât prin actele oficiale, cât şi printr-o mulţime de ilustraţii, care surprind prezenţa înalţilor ierarhi invitaţi la această zi istorică de mitropolitul Bartolomeu, cel care s-a luptat ca Pahomie să fie trecut în rândul sfinţilor, fapt surprins şi în Testamentul său, pe care autorul cărţii îl aşază la loc de cinste în pagini. Îmbucurătoare a fost prezenţa mitropolitului Vladimir al Kievului, ca o recunoaştere a sfântului, care se odihneşte pe meleagurile ucrainene. Mulţime de oameni s-au aflat la acest eveniment, în frunte cu preşedintele României, Traian Băsescu.

După canonizare, Gledinul a căpătat o altă faţă prin vizitele multor pelerini din zona Ardealului, la aceasta contribuind puterea sfântului care lucrează în sufletele oamenilor. Importante sunt confesiunile pe care Arsinte le surprinde de la gledinari, legate de Sfânt: „Pentru mine Sfântul Pahomie i ai măi semnificativă personalitate din viaţa mea”, spune Ion Drăgan a Cinşeştilor, iar Ilie Costinea al lui Mihăilă adaugă: „Gledinarii înţeleg că este o mândrie să avem un sfânt. Noi trebuie să ţinem flacăra aprinsă, adică vie”. Poate, una dintre cele mai tulburătoare afirmaţii este cea a lui Ioan Moţoc, a Giorgichii: „Vom merge în continuare în pelerinaj la Kiev până vom putea aduce moaştele sfântului”. Primarul comunei Monor, Ioan Cira, viceprimarul Ioan Todoran, alături de alţi gledinari vorbesc despre promovarea cultului sfântului, planurile fiind mari, inclusiv construcţia unei capele în care Sfântul să se odihnească şi, de asemenea, construirea unui complex pentru pelerini. Întru memoria Sfântului, Fironica Drăgan a compus şi o baladă: „Foaie verde mărgărit/ O, Doamne, cine s-ar fi gândit/ Că pe-al Gledinului pământ/ S-o născut un mare Sfânt”.

Despre autor, într-un text care însoţeşte diploma de aleasă cinstire conferită de mitropolitul Bartolomeu, Victor Ştir spune că este „iubitor de oameni şi tradiţie românească”. Cartea lui Dorin Arstine cuprinde şi Acatistul Sfântului, care poate fi citit ori de câte ori simţim nevoia mijlocirii către Domnul. Un volum frumos editat, în condiţii grafice deosebite care are o scriere plăcută întru bucuria celor care-şi cinstesc sfinţii.

USR-PLUS

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]