Bistriţa - Năsăud, la Viena. Nesecatul „Izvor de suflet românesc”

Col(r)dr.ing. Constantin Avădanei

Prima ediție a sărbătorii cu acest nume s-a încheiat de ceva timp, dar a
lăsat în amintirile noastre o zestre de amintiri frumoase și inspirație nebănuite.
Timpul avut la dispoziție pentru a organiza acest eveniment a fost de mai
puțin de o lună de zile și cu toate acestea foarte mulți români au venit la Viena,
ca să se împrietenească, să se încarce de cultură și frumos românești.
Sărbătoarea numită generic „Izvor de suflet românesc” a fost organizată
de Cercul Cultural Româno-Austriac ”UNIREA” Wiener Neustadt și RTV
UNIREA din Viena, avându-l ca președinte pe domnul Ioan Godja.
S-a sărbătorit Ziua Europei (a XIII-a Ediție), Ziua românilor de
pretutindeni, Ziua Copilului.
Domnul Ioan Godja transmitea gândul bun către invitați:„Omagiem și noi
prin cele 3 sărbători, cu un generic anume ales, pentru a ne pune sufletul de
roman pe un izvor mânat de dor, care nu va seca nicicând de am veni din orice
alt pământ.
În anul omagial al satului tradițional românesc, fiecare român plecat își
croiește calea înspre acasă ori își tivește valea gândurilor înspre cărări
presărate cu semințe de dor. Astfel în acest an am injghebat o Sărbatoare cu
acest generic „Izvor de suflet românesc” tocmai pentru a însufleți reuniunea
noastră de suflet punând pe primul loc Alba Iulia din a cărei Cetate România se
vede unită, dar în același timp văduvită de cei plecați.”
Și astfel, evenimentul a căpătat anvergura de înaltă cultură, de înalt
patriotism.
Programul a cuprins momente de literatură, muzică, poezie, expoziție de
pictură, prezentarea satului și portului popular românesc.
Au participat peste 75 de personalități ale culturii românești, scriitori,
profesori universitari, etnologi, muzeografi, jurnaliști, din România și din multe
alte țări.
Rând pe rând, în prezența a peste 75 de persoane, românii prezenți au
vorbit despre locul de baștină, despre tradițiile satului românesc, au adus cu ei
frumoase costume populare, folclorul local, apoi și-au prezentat creațiile literare.
La acest eveniment, fiecare inimă de român a bătut cu dor şi drag, cu
respect şi cu apreciere faţă de ţara natală! Un eveniment în care s-au format
punţi de comunicare, s-au întărit prietenii, s-au schimbat percepţii şi mentalităţi
prin lectură în comunitatea românească.
Este vie în sufletul nostru prezentarea cărții „Macea. Înscrisuri
monografice”, de către distinsa doamnă profesoară Floare Ranta Cândea. O
carte de poveste cu poveste despre satul său natal, cu nostalgia trecutului
readus la prezent, o carte cu arome și condimente nostalgice, care te îndeamnă
la o lectură profundă și atentă.
Cartea este construită într-o arhitectură aparte, care aduce în prim-plan,
prin prisma propriei vieți a autoarei, trăită în satul natal, Macea, o lume care nu
se mai regăsește decât în memoria cea vie a unor amintiri trecute.
Găsim în paginile cărții peste 1300 de fotografii, care împânzesc
conținutul, din care se deslușesc portul popular, datini locare, arhitectura caselor
de locuit și a gospodăriilor din Macea, rețete culinare și foarte multe cuvinte și
expresii specifice graiului local.
Mai aflăm din rândurile acestei opere, că pe aceste locuri au avut loc și
evenimente tehnice deosebite: zborul temerar de la Siti și zborul cu
hidroavionul, de acum 105 ani.
Autoarea dedică această carte tuturor celor care îmbrățișează fapte,
frumuseți umane, lăcașuri și povești adunate între coperte neruginite.
Lecturând această carte îi astâmpărm autoarei dorul de cititori, comparând
acest dor cu „dorul zidului de fereastră”.
Cu sfială și cu dor nespus pentru românii de pretutindeni s-a apropiat de
„Izvorul de suflet românesc” de la Viena, distinsa doamnă Nadia Urian Linul
care a adus aici universul satului românesc din zona Năsăudului. De acolo, pe
unde și-au purtat pașii Coșbuc și Rebreanu. A venit cu mesajele sătenilor din
Cristeștii-Ciceului, cu frumoasele costume populare, cu descrierea tradițiilor
locurilor unde s-a născut, și și-a petrecut copilăria, unde își desfășoară
activitatea ca profesor de istorie și ca scriitoare. Toate acestea cuprinse în
cartea „Povești din sat”.
Cuvintele cărților scrise de dânsa în dulcele grai ardelenesc sunt dăltuite
în tipare ce vor să păstreze întru eternitate povestea fascinantă a satului
ardelenesc, cu haruri și balsamuri ce tămăduiesc sufletele țăranilor, acum, multe
icoane în suferință.
Rădăcinile sufletului, precum al copacului sunt înfipte adânc în pământul
în care a crescut: „…eu m-am născut la sat, am copilărit și am muncit o viață, ca
dascăl al unui sat. O spun și am spus-o cu mândrie, oriunde m-au dus pașii. M-
am considerat o norocoasă pentru că am avut această șansă!
Prin ceea ce scriu, vreau să dau viață, să fac demersuri de salvare ori
măcar de conservare a tot ceea ce este dăinuit în spațiile rurale pline de mister
și natural.”
Cu pasiune și mândrie a povestit românilor adunați la Viena, la marea
sărbătoare, că în anul Centenarului Marii Uniri a reușit să înființeze la școala din
Cristeștii-Ciceului un muzeu al satului.
În muzeu se desfășoară acum lecții, lansări de carte, programe artistice,
șezători, dar mai ales să rămână peste veacuri , o dovada a felului în care au
trăit, au muncit și au trăit strămoșii , că și- au păstrat crezul , legământul ,
crucea, datinile, obiceiurile , modul de viață, cu bune și rele, cu greul sau ușorul
timpurilor.
Ceea ce este expus este prins în imagini. Ceea ce nu se vede este
munca, implicarea oamenilor, dragostea cu care s- a lucrat , dând fiecare din
timpul și vremea sa, din bogăția …sufletească, cu multă râvnă și bunăvoință.
Ceea ce se găsește în muzeu este și în „Poveștile din sat”.
Nadia Urian Linul conferă textelor sale un parfum aparte a lumii satului
bistrițean, care constituie o adevărată pledoarie pentru frumos și renaștere.
„Cu rigurozitatea cadrului didactic bine școlit, cu experiență și răbdare,
mânuind admirabil dialogul între personaje, doamna Nadia Urian Linul
descifrează în lumea satului „vremurile trecute”, „anii tinereții”, dar și ai
senectuții, descrie săteni „plăcuți la chip și la vorbă”, care se împrumutau uneori,
nu cu bani, ci cu „lucrul”, cum credința și speranța nu îi părăseau niciodată, cum
lucrurile au rămas, dar oamenii au plecat dincolo, în veșnicie”, așa declara pe
bună dreptate profesorul Augustin Rus, român de prin părțile locului.
Dacă vrem să retrăim în suflet anii copilăriei, avem acum un mijloc potrivit:
„Povești din sat”!
Momentele literare au fost presărate de recitaluri susținute de micul patriot
Tudor Limbean din județul Alba; Andra Sâiu, interpretă a folclorului oltenesc,
Caracal și Romanați, jud. Olt; Alexandru Făgădar, interpret folclor ardelenesc
din județul Cluj; Corul Casei de Cultură Mihai Viteazu, județul Cluj, dirijor Pr.
Sebastian Zăhan.
Săbătoarea de suflet de la Viena a românilor de
pretutindeni, va rămâne mereu vie în inimile noastre, o zestre de inspirație
pentru scriitori și artiști, dar și pentru organizatori, pentru proiectarea unei noi
ediții în anul 2020.
Mulțumim gazdelor și organizatorilor, în frunte cu președintele Cercului
Cultural Româno-Austriac, domnul Ioan Godja, pentru crearea minunatului
cadrului de manifestare, la cel mai înalt nivel, a românismului sincer și adevărat!
A consemnat
Col(r)dr.ing. Constantin AVĂDANEI
Președintele Grupului de Inițiativă ,,CENTENAR-MAREA UNIRE-ALBA IULIA-2018”

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]